Prețul carburanților la pompă a ajuns la niveluri record și produce tot mai multe reacții în rândul șoferilor și al transportatorilor. Ultimele scumpiri au fost în weekend, când prețul la pompă al benzinei a crescut cu 13 bani/litru și cel al motorinei s-a majorat cu 9-14 bani/litru. În fața unor prețuri ajunse la peste 8,5 la benzină și peste 9 la motorină, mulți șoferi au ales o formă inedită de protest. Ei au mers cu mașinile la pompe, dar au alimentat doar de 1 lei, îngreunând intenționat traficul în benzinării.
Președintele Camerei Deputaților, liderul PSD Marcel Ciolacu, spune că majorările nu sunt justificate, în condițiile în care prețul țițeiului este tot 120 de dolari/baril, la fel ca în urmă cu un an, dar prețurile la pompă au crescut de la 7,8 lei la 9 lei pe litru. El dă vina pe Consiliul Concurenței, care ar trebui să facă anchete pentru aceste evoluții de preț.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, susține că nemulțumirile și protestele șoferilor sunt ”perfect îndreptățite”, dar menționează că în România, prețurile la carburanți nu au crescut peste media prețurilor din statele UE.
Transportatorii cer o plafonare a prețurilor la carburanți și o reducere a accizei, așa cum au făcut alte state, pentru a scădea prețul benzinei și motorinei la pompă.
O propunere de reducere a accizei la carburanți cu 50% a fost făcută și în februarie, de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, dar s-a renunțat la măsură pentru că ar fi contrară normelor UE și România ar risca o procedură de infringement.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Prețul la pompă continuă să crească, numai în ultima lună majorarea fiind de 7,3% la benzină și de 4% la motorină. De la începutul anului, prețul benzinei la pompă a crescut cu 40%, iar motorina s-a scumpit cu aproximativ 50%.
Luni, țițeiul Brent se tranzacționa cu 120,4 dolari/baril, în scădere cu 1,65% față de prețul de închidere al zilei precedente.
În contextul noilor scumpiri, România a mai pierdut câteva poziții și este pe locul opt în Uniunea Europeană în topul țărilor cu cea mai ieftină benzină, după Bulgaria, Croația, Cipru, Ungaria, Malta, Polonia și Slovenia, și pe locul nouă la motorină, după Bulgaria, Croația, Cipru, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia.
Aproximativ 50% din preţul unui litru de benzină sau motorină ajunge la stat din accize, TVA și alte taxe, restul fiind costurile companiilor.
Accizele la carburanți nu se calculează ca procent din preț, ci ca sumă fixă. Codul Fiscal prevede că accizele la carburanți se ajustează la începutul fiecărui an.
Din 1 ianuarie 2022, accizele la carburanți sunt:
Din prețul carburanților, 1,892 lei sunt accizele statului pe benzină și 1,734 lei pentru motorină. La aceste costuri se adaugă TVA 19%.
Restul până la prețul afișat la pompă este costul net al carburantului, influențat de prețul țițeiului, care ar reprezenta cam 30% din prețul final de la pompă, la care se adaugă costurile producătorilor și distribuitorilor.
După ce statul stabilește suma pe care încasează pentru fiecare litru de benzină vândut, producătorii și distribuitorii își stabilesc prețul, în funcție de toate taxele pe care le datorează și de celelalte costuri de transport, rafinare, procesare și livrare la benzinărie, la care adaugă și marja de profit.
Pe Monitorul Prețurilor sunt afișate prețurile cu care se vând în fiecare zi benzina și motorina la stațiile de alimentare ale companiilor.
Uniunea Europeană impune, printr-o directivă din 2003, un nivel minim al accizelor care nu poate fi încălcat decât cu derogare de la Comisia Europeană. Ratele minime de impozitare sunt obligatorii pentru toate statele membre.
Directiva impune un nivel minim al accizei de 359 euro/mia de litri la benzina fără plumb și de 330 euro/mia de litri pentru motorină. Cum cursul de schimb este cel publicat în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior, nivelul minim al accizei impus de UE este, în România, de 1.776,29 lei/mia de litri pentru benzină fără plumb și de 1.632,8 lei/mia de litri pentru motorină.
România are din ianuarie 2022 un nivel al accizei de 1.892 lei/mia de litri de benzină fără plumb și de 1.734 lei/mia de litri de motorină.
O reducere cu 50% ar duce acciza la 946 lei la benzină fără plumb și la 867 la motorină, mult sub nivelul minim al accizei obligatoriu în statele UE.
Dacă ar încălca prevederile directivei, România s-ar putea confrunta cu o procedură de infringement.
Același răspuns a fost dat și de Ministerul Finanțelor în aprilie, într-un răspuns la o interpelare a unui deputat. Răspunsul a venit după ce în februarie s-a discutat de o posibilă scădere temporară cu 50% a accizei la combustibil. ”Măsura ar reduce prețul la pompă imediat cu peste 1 leu”, spunea atunci ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
”În ceea ce privește nivelul accizelor aplicabil benzinei fără plumb și motorinei, precizăm că Directiva 2003/96/CE stabilește ratele minime de impozitare care sunt obligatorii pentru toate statele membre și nu prevede posibilitatea unui mecanism de derogare pentru reducerea temporară a nivelului accizelor pentru benzină fără plumb și motorină.
De asemenea, precizăm că nivelul accizelor este în permanentă monitorizare de către Comisia Europeană, astfel că nerespectarea nivelurilor minime de impozitare prevăzute de directivele UE în domeniu ar putea determina declanșarea acțiunii în constatarea neîndeplinirii actualelor obligații ce îi revin României în calitate de stat membru al UE”, preciza Ministerul Finanțelor.
Impactul negativ asupra veniturilor la bugetul de stat din accize și TVA ar fi fost de 9,7 miliarde de lei, din care 4,6 miliarde lei pierderi din accize și 5,1 miliarde de lei din TVA. Estimarea impactului asupra veniturilor din TVA a fost făcută atunci în condițiile unui preț de 8 lei/litru, atât la benzina fără plumb, cât și la motorină, cu aplicarea TVA de 19%.
Pierderea de venituri la bugetul de stat ar afecta și mai mult deficitul bugetar.
Reducerea accizelor la carburanți, de la o lună până la un an, pentru a scădea prețul benzinei și motorinei la pompă, a fost o măsură aleasă de 15 state europene: Belgia (pentru 3 luni), Croația (3 luni), Cipru (2,5 luni), Franţa (4 luni), Germania (3 luni), Grecia (3 luni), Ungaria (3 luni), Irlanda (5,5 luni), Italia (o lună), Malta (12 luni, din noiembrie 2021), Ţările de Jos (9 luni), Polonia (6 luni), Portugalia (3,5 luni), Slovenia (o lună) şi Suedia (4 luni).
Vicepremierul Kelemen Hunor spune că până acum nu au fost discuții nici în coaliție, nici în Guvern, despre reducerea temporară a accizei la carburant sau o plafonare a prețurilor, dar că cel mai probabil subiectul va fi analizat în coaliție. El precizează că pentru a reduce accizele la carburant, trebuie să existe mai întâi discuții cu producătorii și distribuitorii să reducă și ei prețul la pompă similar cu scoaterea acestei taxe din cost.
„Nu trebuie să preluăm niciun model. Chestia asta nu merge, că noi preluăm un model din Ungaria, din Polonia, din Marea Britanie sau din Statele Unite. Trebuie să vezi cum funcționează economia ta şi orice plafonare înseamnă că tu, statul, trebuie să plătești diferența la pompă la cel care comercializează. Ai de unde să plătești sau nu, e o altă întrebare”, susține Kelemen Hunor.
