Asumare și responsabilitate privind fondurile PNRR. Unde greșește România? Sorin Chiriță: „La noi suspiciunea blochează finanțarea de multe ori”

Zilnic suntem asigurați de guvernați că proiectele esențiale pentru dezvoltare în România vor fi demarate și finalizate în următorii ani datorită tranșelor care urmează să vină din PNRR. Totuși, nu o dată, autorităților le-a fost reproșată lipsa de viziune și inițiativă în atragerea fondurilor europene. Deja în ceea ce privește PNRR avem controverse în spațiul public legate de întârzierea tranșelor, din cauza nerespectării unor angajamente, și se vorbește chiar de pierderea unor sume importante pentru că reformele asumate de țara noastră sunt amânate, un exemplu fiind pensiile speciale. Impact.ro a stat de vorbă cu Sorin Chiriță, Președintele Asociației pentru Dezvoltare Regională și Politici Europene care spune că instituțiile din România trebuie să aibă o viziune pe termen lung, care să nu fie influențată de schimbările politice.

„Avem întârzieri pentru că nu s-a făcut pe realitățile economice din România”

Atunci când vorbim de reabilitare spitale, construirea de școli, proiecte de infrastructură majore, nu este loc pentru greșeli în ceea ce privește cheltuirea banilor care sunt obținuți în urma unor proiecte depuse pe fonduri europene.  România, mai ales în această perioadă de criză economică, nu își permite acoperirea de la bugetul național a unor sume atât de mari în cazul în care ar fi vorba despre o eroare sau suspiciune de fraudă. Pe de altă parte PNRR reprezintă o șansă unică, mai ales prin sumele fără precedent care au fost acordate pentru anumite proiecte pe care țara noastră și le-a asumat.

„Pe lângă obiectivul european, au fost interesele naționale, care au fost sondate prin diverse chestionare, când s-a făcut în prima etapă a fost un fiasco. Avem întârzieri pentru că nu s-a făcut pe realitățile economice din România. Nici măcar persoanele care au scris competente din PNRR nu mai știu ce au vrut să scrie acolo, asta este și mai trist. Ce ar trebui să avem, nu trebuie să ne ceară nimeni, ar trebui să avem planificare strategică, o națiune puternică pleacă de la organizații puternice cu viziune și cu plan, cincinalul era bun, în continuare bugetul nu se sfârșește la finalul anului.

Au obținut finanțări primăriile care și-au dorit, putea să facă și sectorul 1 și sectorul 5, este un instrument, nu te limitează nimeni, dacă tu ești pregătit, ești predictibil, știi ce vrei să faci, nu trebuie decât să aplici, să acționezi cu curaj. Atunci când știi că ai făcut lucrurile corect nu ai de ce să te temi. Am gestionat programe de sute de milioane de euro, nu am nici o temere.”, spune Sorin Chiriță.

Întregul interviu poate fi urmărit mai jos.

„Un întreg program operațional blocat pe o alertă de fraudă, România a pierdut banii”

Din păcate, anumite acțiuni nu sunt reversibile, și în cazul în care există îndoieli, până la soluționarea anchetei începută în urma unor acuzații de eroare sau fraudă, programul respectiv nu mai este disponibil pentru realizarea proiectului din bani europeni, așa că statul trebuie să plătească din bugetul național. În cazuri de sesizare a unei nereguli sau tentative de fraudă se blochează activitatea economică și se poate întâmpla ca parte din sumă să fie cerută înapoi după finalizarea proiectului prin mecanismul de corecție financiară.

„A fost un întreg program operațional blocat pe o alertă de fraudă, făcută de un demnitar la momentul respectiv, România a pierdut banii, și după 6 ani de zile, s-a clasat acel dosar, s-a descoperit că nu a fost nici o fraudă. Iar România a trebuit să îi plătească din bugetul național, să deconteze acei bani. La noi suspiciunea blochează finanțarea de multe ori.

Creăm o temere, sunt oameni care au avut o experiență negativă, sau pur și simplu au fost chemați pentru că așa este procedura la noi, te cheamă la o declarație, nu cred că cineva care a gestionat fonduri nu a fost chemat. Dar sunt oameni care spun, am fost chemat, nu mai vreau să mai am niciodată de a face, chiar dacă nu au avut nici un fel de probleme. Mai există varianta în care nu au știut să facă lucrurile cum trebuie, alerta de neregulă, diferența dintre neregulă și fraudă este foarte mică. Pe de altă parte chiar și o neregulă creează un prejudiciu, pentru că asta înseamnă o corecție financiară.”, mai spune specialistul.

Impact.ro

Te CRUCEȘTI! Vedetele din România care au fost ÎNȘELATE de parteneri!

Impact.ro

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

Problema mare este că nici statul nu își asumă plata acestor nereguli, chiar și dacă sunt de sistem, și direcționează responsabilitatea acoperirii cheltuielilor către beneficiar, a mai precizat acesta. Riscul, mai ales având în vedere sumele care sunt asumate prin PNRR este destul de mare pentru cei care depun dar soluția ar fi ca statul să poată interveni dacă nu se descoperă că respectiva greșeală a fost săvârșită cu intenția de a frauda.