Apocalipsa prezisă de azteci, mai fascinantă decât sfârșitul lumii la mayași: ce spune calendarul

Data la care s-ar putea petrece Apocalipsa suscită mereu teamă, dar și fascinație, curiozitate printre oameni, din cele mai vechi timpuri. După eșecul celei prezisă de mayași, la 21 decembrie 2012, există încă o astfel de predicție ce vine, de data aceasta, din partea culturii aztece, civilizația care a dominat zona Mexicului până la sosirea și distrugerea ei de către conchistadorii spanioli, în frunte cu Hernan Cortes, în 1521.

Apocalipsa prezisă de azteci, mai fascinantă decât sfârșitul lumii la mayași

Aztecii au creat o civilizație și un imperiu impresionante în regiunea din mijlocul Mexicului, a căror maximă înflorire a fost între începutul secolului 14 și până la cucerirea lor de către conchistadorii spanioli, în 1521. Deși au fost eliminați cu brutalitate din istorie, cunoștințele lor avansate de astronomie impresionează chiar și în ziua de azi.

Aztecii se bazau pe două calendare. Primul avea 365 de zile și era folosit pentru planificarea lucrărilor agricole. Era format din 18 luni a câte 20 de zile fiecare între care mai erau intercalate 5-6 zile, așa-zis „nefavorabile”.

Celălalt calendar era unul religios, avea 260 de zile, fiecare zi fiind dedicată unui zeu anume. Celebrarea lor prevedea sacrificii umane, acesta fiind, probabil, și motivul pentru care se estimează că aproximativ 20.000 de oameni erau sacrificați ca ofrandă adusă fiecărui zeu.

Sfârșitul celor două calendare se suprapunea la fiecare 52 de ani, moment pe care aztecii îl considerau total nefast, „apocaliptic” chiar, și era motiv de teamă că zeii stelari vor coborî din ceruri și vor devora Pământul.

Impact.ro

IMAGINI indecente cu Tania Budi au scăpat din telefon! Niciodată nu ai mai văzut-o AȘA

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Ce spune calendarul

Una dintre cele mai fascinante artefacte ale Imperiului Aztec ce a ajuns până la noi este Piatra Soarelui, supranumită și Piatra calendarului aztec. A fost descoperită în 1790, în timpul lucrărilor de reparații la Catedrala din Ciudad de Mexico, capitala Mexicului de azi.

În centrul monolitului de bazalt cu un diametru de aproximativ 3,5 metri, este faţa divinităţii solare, Tonatiuh, care apare în interiorul glifei simbol pentru „mişcare” (Olin), numele epocii actuale. Figura centrală reprezintă ignoranţa şi cruzimea ritualurilor trecute, ea ţinând o inimă umană în fiecare dintre mâinile sale cu gheare, limba sa fiind de forma unui cuţit de sacrificiu de piatră.

Cele patru pătrate care înconjoară divinitatea centrală reprezintă cei patru Sori anteriori sau epoci, care au precedat epoca actuală, Mişcarea 4 (Nahui Olin). Fiecare epocă s-a încheiat cu distrugerea lumii şi a umanităţii, care au fost apoi recreate în epoca următoare.

Aztecii erau atât de îngrijorați de Apocalipsă, încât ofereau mereu speranțe noi oamenilor, că lumea va mai supraviețui încă un an și încă unul. Cel puțin asta este opinia curatorului de arheologie și artă latino-americană de la Muzeul de Științe Naturale din Florida, Susan Milbrath, după ce a interpretat cele văzute pe gigantica Piatră a Soarelui, ce cântărește nu mai puțin de 24 de tone și este expusă acum la Muzeul Național de Antropologie din Ciudad de Mexico. Ea consideră că simbolurile pietrei au fost greșit interpretate până acum, scrie iflscience.com.

Ce este Piatra Soarelui

Milbrath susține că figura centrală a pietrei nu reprezintă doar zeul Soarelui, ce devorează inimi, Tonatiuh, cu explicația e mai nuanțată. În opinia specialistei, este vorba de o reprezentare a morții în timpul unei eclipse, un eveniment pe care civilizația aztecă îl considera premergător venirii Apocalipsei.

Bazându-se pe reprezentările ce înconjoară figura centrală, experții moderni au tras concluzia că data la care aztecii considerau că sfârșitul lumii va veni este 4 Olin. Iar ziua exactă, spun ei, ar fi una de 19 august, care, firește, se repetă an de an, dar fără să bănuim că ar putea fi ultima a existenței oamenilor pe Pământ.

Pentru azteci, Piatra Soarelui era „aproape ca o scenă pentru un ritual public de sacrificare”, spune Milbrath. „De fiecare 4 Olin, prizonieri de mare valoare erau sacrificați în încercarea disperată de a împiedica eclipsa și a permite plantei să trăiască și în anul ce urma”.

Sună barbar, dar cu o populație terifiată, acest lucru avea sens. „Femeile gravide se ascundeau în casă în timpul eclipselor, deoarece se credea că bebelușii născuți in acea perioadă vor avea malformații oribile. „Nu se cunosc multe detalii despre cum gestionau aztecii eclipsele solare, dar în mod cert ei încercau să sperie „monstrul” care, credeau ei, va mânca Soarele”, a adăugat Milbrath.

În contextul unui imperiu renumit pentru sacrificiile sângeroase pe care le practica pe scară largă, experta consideră că semnificația Pietrei Soarelui este mai degrabă științifică, decât una sălbatică. „Aztecii au fost mult mai sofisticați în materie de astronomie decât crede lumea. Când și-au creat mitologia, ei au vrut să se asigure că 4 Olin nu va însemna niciodată sfârșitul lumii lor adus de o eclipsă”, a mai adăugat aceasta.