Kamil Galeev este un cercetător și analist rus de la Wilson Center, care recent a ținut să facă mai multe postări pe Twitter în care și-a exprimat părerea cu privire la problemele cu care se confruntă occidentalii în încercarea de a realiza o mediere cu Vladimir Putin.
„Cred că proponenții împăciuirii lui Putin nu înțeleg deloc motivele rușilor. Invazia rusească este motivată de îngrijorări legate de politicile pe plan intern. Atât timp cât ele rămân valide războiul nu se poate opri”, a notat acesta.
Analistul rus nu a uitat primul deceniu al regimului lui Vladimir Putin, care a fost puternic marcat de creșterea rapidă a prețurilor mondiale la petrol, moment în care Rusia a câștigat sume fabuloase iar nivelul de trai a crescut de la an la an, lucru pentru care cetățenii statului rus au fost extrem de recunoscători. Mai precis, creșterea veniturilor și a standardelor de viață ale rușilor au reușit să-i consolideze legitimitatea lui Putin.
„Așadar, putinismul timpuriu a operat majoritar pe baza creșterii economice care i-a adus mai multă legitimitate lui Putin. Acesta nu a fost singurul mecanism de legitimizare a regimului (războaiele au jucat de asemenea un rol) însă obiectiv vorbind ele au fost o componentă mai importantă în mix”, a mai spus Galeev.
Însă această situația a luat o altă turnură începând din anul 211, atunci când prețurile la petrol nu au mai crescut, iar economia Rusiei a stagnat.
Nu a fost uitat nici momentul simbolic pentru Putin, în care s-a observat un declin al popularității acestuia, lucru ce s-a observat în lupta MMA ce a avut loc la Moscova în 2011 între rusul Aleksander Emelianenko și americanul Jeff Monson, când Vladimir Putin a asistat la meci iar după victoria lui Emelianenko a luat microfonul ca să țină un discurs. Reacția publicului nu a fost cea dorită, astfel că a fost huiduit de cei 22.000 de oameni prezenți și a trebuit să plece.
„În al doilea rând și mai important, Kremlinul a văzut că mecanismele de atribuire nu mai funcționează. Oamenii atribuie prosperitatea lor relativă grațiilor lui Putin dar au început să gândească tot mai puțin acest lucru începând cu 2011”, a mai spus analistul.
I think this 2011 Emelianenko-Monson fight could be the turning point. Putin visited the stadium and once the Russian fighter won over an American won, Putin took the microphone to make a speech. He was booed by the 22 000 stadium and had to leavehttps://t.co/mOr3VMUOJU pic.twitter.com/BVVSLoMNog
— Kamil Galeev (@kamilkazani) November 6, 2022
Boom-ul economic din 2011 a intrat în declin în absența creșterii economice, iar rolul politicii externe a crescut destul de rapid, astfel că escaladarea s-a transformat în principala componentă a puterii afișate de Putin.
„Ceea ce mi se pare complet absurd când vine vorba de putinologie este că aceasta tinde să atribuie deciziile lui Putin îngrijorărilor legate de politica externă în timp ce ignoră aproape complet politicile domestice. Nu mă înțelegeți greșit, nu e vorba că Putin ar fi un geniu malefic care controlează totul. Este invers.
El urmează opinia publică dar nu în sensul a ceea ce oamenii spun explicit (nimănui nu-i pasă), ci în sensul de a ceea ce ei își doresc implicit. Iar oamenii din Rusia doresc război”, a mai spus Kamil Galeev.
Analistul consideră că un Vladimir Putin care pare pașnic și nu declanșează războaie pentru o perioadă prea lungă de timp ar putea să fie privit de popor ca un conducător slab, dar un Putin care luptă cot la cot cu NATO este fix ceea ce își doresc aceștia.
Toate aceste păreri au fost scrie după ce cotidianul The Washington Post a scris că, în privat, administrația democrată a președintelui Joe Biden a solicitat conducerii de la Kiev să fie deschisă față de ideea de a negocia cu Rusia din cauza unei aparente oboseli față de război.