A început a fi scrisă nota de plată a conflictului de la Răsărit. Poate războiul din Ucraina să ducă la un scenariu similar celui din 1973?

Așa cum lesne era de așteptat, conflictul militar declanșat de către Vladimir Putin a afectat economic aproape întreaga lume. Costurile războiului ruso-ucrainean au început să-și arate colții. Azi, mâine și, mai mult ca sigur, pe un viitor termen imposibil de estimat. Prețul va fi unul deosebit de mare pentru multe națiuni. Uneori insuportabil. Nu ar fi o premieră, însă se pare că mințile orbite de întunericul grandorii egoiste și a unei nostalgii maladive primează în fața adevărului crunt probat cândva.

Consecințele războiului din Răsărit

Lipsa de aprovizionare la nivel mondial, cum ar fi hidrocarburile, riscă să aibă un impact considerabil asupra tuturor, în timp ce fenomenul inflaționist se consolidează vizibil. Precum șocul petrolului din 1973.

Pe măsură ce lumea se pregătește să iasă din pandemia de Covid-19, războiul care se desfășoară la ușa Europei poate provoca un declin al economiei globale. Înainte de invazia rusă din 24 februarie, umbra apărea deja în această imagine a lumii. Penuria de materii prime post-criza de sănătate explică fenomenul: redresarea rapidă a economiei mondiale a creat tensiuni în ceea ce privește aprovizionarea. În timp ce fluxurile logistice au rămas îngreunate de restricțiile de sănătate și o tot mai pronunțată lipsă a forței de muncă. Situația a ajuns astfel să confirme fundamentele economice, conform cărora atunci când oferta crește mai încet decât cererea, prețurile cresc.

Dependența energetică de atunci

Șocul petrolului din 1973 este o altă ilustrare perfectă a acestui principiu. Situația actuală este comparabilă ca intensitate și brutalitate. Ca reacție la războiul de Yom Kippur, țările arabe membre ale OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) au impus un embargo petrolier. Scăderea ofertei de petrol a generat o creștere a prețului barilului și o inflație generalizată, punând capăt perioadei de 30 de ani glorioși: prețul barilului de petrol a crescut vertiginos de la 2.9. dolari la 11,60 dolari în perioada octombrie-decembrie 1973, iar în țările solid avansate, inflația atinsese un nivel record, 14% între 1973 și 1974.

Și cea de astăzi

Criza politico-militară ce se desfășoară în prezent între Rusia și Ucraina determină creșterea prețurilor, generând un șoc negativ al ofertei, în același mod precum șocul petrolului din 1973. Într-adevăr, Ucraina și Rusia exportă masiv materii prime și energie, cum ar fi gazul, esențială pentru funcționarea companiilor europene. Războiul riscă, prin urmare, să afecteze toate sectoarele economiei prin crearea unei penurii de aprovizionare, mai ales că Europa rămâne în mare măsură dependentă de gazul rusesc. Moscova furnizează 40% din gazul natural al Europei, cu mult înaintea Norvegiei (24%) și a Algeriei (11%).

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Prețul gazelor naturale în Europa începuse deja să crească în 2021, de la 40 la 116 euro pe megawatt-oră între august și octombrie 2021. După o scădere, prețul gazului a atins vârful în decembrie anul trecut (aproape 180 de euro pe megawat-oră) pentru a se stabiliza apoi, până în ziua în care Rusia a decis să lovească Ucraina, 24 februarie 2022 (134 de euro pe megawat-oră), continuându-și trendul ascendent.

În 1973, șocul energetic a dus la o încetinire a creșterii (+6% în 1973 față de -1% în 1975), aducând șomaj (3% până la 6% din 1974 până în 1980 ), inflație (aproape de 10% pe an) și creșterea bruscă a deficitelor bugetare în majoritatea țărilor lumii. Cu doi ani mai devreme, președintele american Richard Nixon pusese capăt convertibilității dolarului în aur pentru a lupta împotriva deficitului balanței sale comerciale, impunând statelor europene un regim de curs de schimb flotant. Această decizie s-a dovedit apoi a fi o sursă de instabilitate pentru economiile care erau îndatorate în dolari.

Punct de inflexiune economică

Odată cu războiul din Ucraina, asistăm la începuturile aceluiași scenariu de criză economică, care va degrada considerabil investițiile în afaceri și cererea populației. Va continua inflația, aducând în urma ei o încetinire economică sau chiar o nouă criză. Pe lângă problema energetică, Ucraina și Rusia, care exportă masiv produse agricole (grâu, porumb, orz, floarea soarelui etc.) și alte materii prime esențiale (titan, potasiu etc.) pentru producția companiilor va apărea o ofertă mai scăzută, ceea ce ar însemna un șoc negativ, prin creșterea costurilor de producție.

Inevitabil, producătorii vor majora prețul de vânzare către consumator pentru a compensa creșterea costurilor. La rândul lor, angajații vor cere salarii mărite pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare, întărind astfel și mai mult fenomenul inflaționist. Atunci, băncile centrale pot fi tentate să-și majoreze dobânzile cheie, pentru a contracara creșterea prețurilor. Însă contracția creditului pe care aceasta ar provoca-o ar penaliza cererea de bunuri și servicii și ar contribui astfel la o încetinire economică .

A început a fi scrisă nota de plată a conflictului de la Răsărit. Poate războiul din Ucraina să ducă la un scenariu similar celui din 1973?

Cum vor fi afectate zona euro si Statele Unite

Firma de consultanță în management, fondată în 1926 de către profesorul de la Universitatea din Chicago, James O. McKinsey, a lansat recent un raport care examinează impactul economic global al invaziei ruse a Ucrainei, afirmând că cel mai rău scenariu ar putea conduce la o recesiune pentru zona euro și Statele Unite. Ucraina și Rusia se confruntă deja cu situații economice grave. FMI se așteaptă ca economia Ucrainei să se contracte cu o treime în acest an.

Economia Rusiei, ce îndură aspre sancțiuni, ar putea intra în recesiune până lunile aprilie-mai.
Războiul din Ucraina exercită o presiune mai mare asupra prețurilor mărfurilor și inflației. Țițeiul Brent se tranzacționează cu aproape 120 de dolari pe baril, iar prețurile mărfurilor cheie agricole și metalice au crescut cu 10-15% în prima săptămână a invaziei. Rusia este un producător cheie de petrol și gaze, în special pentru piețele din Europa. Ucraina și Rusia reprezintă împreună 30% din producția globală de grâu, 23% din nichel și 38% din extracția de paladiu. Amploarea crizei refugiaților, care include deja 10 milioane de ucraineni, va pune o presiune economică suplimentară asupra Europei.

Scenariile economice ale lui McKinsey depind de severitatea și durata conflictului ruso-ucrainean, precum și de impactul politicii guvernamentale globale, al consumatorilor și al mediului de afaceri. Analiza evidențiază trei niveluri de perturbare (conținută, extinsă și severă) și trei potențiale răspunsuri politice (reținută, moderată și robustă).

O întrerupere limitată ar presupune o încetare a focului negociată rapid, unii refugiați reușind să se întoarcă acasă. Piețele de energie și de mărfuri se stabilizează, prețurile normalizându-se.

O perturbare severă ar însemna un război escaladat și de lungă durată, criza refugiaților din ce în ce mai accentuată, prețurile pe piețele de energie, alimente și mărfuri crescând pe o perioadă îndelungată.

Un răspuns restrâns politic ar presupune că băncile centrale accelerează înăsprirea monetară pentru a limita inflația, precum și alte tendințe negative care persistă pentru a limita creșterea, inclusiv tensiunile pe piața muncii și provocările generate de șocurile provocate de Covid-19. În fine, o atitudine robustă ar include reducerea stimulului monetar și combaterea cu succes a inflației, lansarea de programe fiscale pentru a reduce creșterea prețurilor la energie și alimente și suficientă încredere a consumatorilor pentru a continua să cheltuiască.

Scenariul 3 A al lui McKinsey & Company ar implica o perturbare severă și un răspuns politic moderat, ducând la o recesiune pentru zona euro și SUA. În acest model, un conflict prelungit ar intensifica criza refugiaților din Europa Centrală și sancțiunea s-ar extinde și mai mult asupra Rusiei, determinând oprirea exporturilor de petrol și gaze din Rusia către Europa. Între timp, inflația totală din zona euro ar crește la peste 7% anual.

În combinație cu prăbușirea încrederii consumatorilor și a întreprinderilor deja simțită, zona euro ar intra în recesiune în 2022 și 2023, conform firmei menționate. Creșterea s-ar diminua cu 0,5% în ambii ani, redresarea PIB-ului reluându-se în 2024, pe măsură ce cheltuielile de consum și investițiile în afaceri se refac.

Pentru SUA, problema centrală este modul în care Federal Reserve reacționează la creșterea prețurilor petrolului, alimentelor și metalelor. Banca Centrală și-a majorat rata pe termen scurt și a spus că va fi prima dintre câteva creșteri. Cu o inflație deja inconfortabil de mare, McKinsey anticipează că războiul din Ucraina nu va face decât să încetinească ritmul majorărilor ratei dobânzii, în loc să schimbe cursul politicii monetare americane. Creșterile de preț ale scenariului 3B ar zdruncina încrederea și ar reduce cheltuielile consumatorilor și întreprinderilor, ducând la o recesiune.

Potrivit raportului, doar o perturbare limitată ar putea fi absorbită de Europa și de economia globală, din perspectivă macroeconomică. O fereastră ce s-ar închide, rapid.(surse: mckinsey.com, lexpress.fr)