Europarlamentarul Eugen Tomac este complet dezamăgit din cauza faptului că Ucraina refuză comunităţii româneşti dreptul de a se instrui în limba română. Tocmai de aceea, îi solicită preşedintelui Klaus Iohannis să-i explice lui Volodimir Zelenski că atât minoritatea ucraineană, cât şi refugiaţii de război primesc în prezent educaţie în limba ucraineană în România, tocmai de aceea statul ucrainean are obligaţia să facă acelaşi lucru.
„Ucraina a moştenit de la URSS o comunitate de aproape un milion de vorbitori de limba română. A refuza acestei comunităţi, care astăzi luptă, cot la cot cu ceilalţi cetăţeni ucraineni, dreptul de a se instrui în limba română este o eroare. Şi este revoltătoare.
Preşedintele Iohannis, care provine la rându-i din sânul unei minorităţi naţionale are obligaţia, în numele statului român, să acţioneze imediat şi să-i explice lui Zelenski că atât minoritatea ucraineană, cât şi refugiaţii de război primesc în prezent educaţie în limba ucraineană în România. Iar statul ucrainean are obligaţia să facă acelaşi lucru”, a scris europarlamentarul român (Partidul Mişcarea Populară) vineri într-o postare pe Facebook, cu titlul ”Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face”.
Chiar dacă apreciază poziţia românilor faţă de soarta nefericită a vecinilor ucraineni care au fugit din calea războiului, dar şi faptul că România are în vedere sprijinirea Ucrainei pentru a putea rezista războiului declanşat de Putin, politicianul nu poate să treacă peste faptul că autorităţile de la Kiev nu înţeleg că orice fel de mişcare prin care încearcă să-şi impună o linie nouă, chiar agresivă, îndreptată împotriva minorităţilor nu are rolul de a ajuta cu absolut nimic.

„Atât timp cât ucrainenii condamnă procesul sovietic de deznaţionalizare şi rusificare forţată, au obligaţia să nu uite că şi românii au fost deznaţionalizaţi, deportaţi şi asimilaţi. Această politică trebuie să înceteze odată cu ieşirea de sub influenţa Moscovei. Kievul trebuie să înţeleagă: ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!”, a mai spus europarlamentarul român.
În plus, la data de 13 decembrie, parlamentul de la Kiev a votat o lege a educaţiei care limitează accesul minorităţilor la educaţie în limba maternă, iar imediat după aceea, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti a spus că este regratabil faptul că legea privind minorităţile naţionale din Ucraina a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Opinia Comisiei de la Veneția ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie”,precum şi faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei consultări adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat partea română”, a notat MAE.