13:35
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a participat joi, la o conferinţă de presă online organizată de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”. Întâlnirea a avut loc în cadrul proiectului „Întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România”.
Astfel că ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a subliniat că, pentru a limita rezistenţa bacteriilor, trebuie să fie avută în vedere prescrierea raţională a antibioticelor, atât din punct de vedere al tipului de antibiotic, cât şi al duratei tratamentului.
„Este clar că acest subiect al infecţiilor asociate asistenţei medicale şi al rezistenţei bacteriilor la antibiotice este unul extrem de important în zona sănătăţii publice. O politică raţională de prescrierea a antibioticelor atât din punct de vedere al tipului de antibiotic cât şi al duratei tratamentului, regulilor după care se face tratamentul antibiotic, este esenţială pentru a limita cât mai mult emergenţa rezistenţei bacteriene la acest tip de substanţe”, a spus ministrul.
Însă asta nu este tot, deoarece Alexandru Rafila își dorește să fie implementată limitarea utilizării antibioticelor doar pentru situaţiile care impunerea acestui lucru este esenţială.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Nu ne angajăm în niciun fel că o să eradicăm infecţiile asociate asistenţei medicale, nu există aşa ceva, dar important este să cunoaştem realitatea şi acţionăm acolo unde tipul acestor infecţii sau germenii care produc aceste infecţii sunt foarte periculoşi şi pot să pună în pericol sănătatea şi viaţă pacienţilor.
Controlul utilizării antibioticelor, limitarea utilizării antibioticelor doar pentru situaţiile care impun acest lucru este esenţială”, a mai spus acesta.
În plus, prin cadrul PNRR, spitalele au șansa de a-şi dezvolta structurile de control privind infecţiile şi capabilităţile de diagnostic microbiologic.
„Discutăm despre o problemă care de foarte mult timp este în dezbatere publică. Amploarea ei poate a fost mai puţin cunoscută, raportările erau insuficiente, erau subdimensionate faţă de realitate şi ne dorim să cunoaştem realitatea, să putem interveni şi mai ales să protejăm pacienţii de infecţiile grave care le pun viaţa în pericol”, a mai spus Rafila.
În discuție a intervenit și Adrian Marinescu, director medical al Institutului „Matei Balş”, care este de părere că fenomenul legat de rezistenţa la antimicrobiene este ceva normal, fiind vorba de infecţii asociate actului medical, iar acest lucru nu înseamnă malpraxis.
„Fenomenul legat de rezistenţa la antimicrobiene şi ceea ce se întâmplă cu infecţiile asociate actului medical nu înseamnă altceva decât o normalitate pentru un sector medical care vrea să aibă până la urmă o realitate legată de aceste infecţii. Nu înseamnă nici malpaxis, nu înseamnă nici infecţiile nosocomiale, aşa cum le numeam şi le consideram înainte, legate strict de un act medical cu probleme.
Oriunde în lume există aceste infecţii asociate actului medical. Există şi în România şi ceea ce vom face prin acest proiect este să ne lămurim că avem o realitate, avem un diagnostic care să fie pus corect şi în final să putem să avem nişte direcţii clare”, a declarat Adrian Marinescu.
La acest proiect de amploare participă cinci spitale-pilot, printre care Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Urgenţă Târgu Mureş, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias și Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”.
