10:46
Armenia și Azerbaidjan au reluat conflcitul, înghețat până acum, și au anunţat confruntări de amploare la graniţă. Se trage de zece ore la granița dintre cele două state și cel puțin 49 de militari au murit în urma luptelor de la graniță. Armenia și Azerbaidjan se află de decenii în conflict din cauza regiunii disputate Nagorno-Karabah.
O noapte de panică și frică. Așa au trăit cele trei milioane de locuitori ai Armeniei, dintre care câteva orașe și sate de la graniță, bombardate intens de armata azeră. Armenia a acuzat Azerbaidjanul că a folosit dronele și artileria pentru a lansa un bombardament puternic împotriva pozițiilor sale militare, în direcția orașelor Goris, Sotk şi Jermuk.
Autoritățile azere afirmă că forțele armene au fost implicate în activități de informații la granița sa, au mutat arme în zonă și au efectuat luni seara operațiuni miniere. Azerbaidjanul, care a restabilit controlul deplin asupra teritoriului Nagorno-Karabah într-un conflict de șase săptămâni, în 2020, a recunoscut victimele în rândul forțelor sale, în timp ce Armenia a spus că atacurile au persistat peste noapte, relatează The Guardian.
„Mai multe poziții, adăposturi și puncte de întărire ale forțelor armate din Azerbaidjan au fost bombardate intens de arme de diferite calibru, inclusiv mortiere, de către unități ale armatei armene. Ca urmare, există pierderi umane și daune provacate la infrastructura militară”, au declarat Ministerul Apărării din Azerbaidjan într-un comunicat.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]A new round of fighting erupted in Nagorno-Karabakh on Monday night, with Azerbaijan shelling Armenian troops in 3 locations along the border pic.twitter.com/yBPBtUQ7vn
— i24NEWS English (@i24NEWS_EN) September 13, 2022
La două ore după lansarea atacurilor, guvernul armean s-a întâlnit în capitala Erevan, sub conducerea premierului Nikol Pashinyan, care a vorbit la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron și secretarul de stat american Anthony Blinken, care consideră agresiunea „inacceptabilă”. În timpul discuțiilor, premierul armean a spus că speră într-un „răspuns adecvat din partea comunității internaționale în fața agresiunii” Azerbaidjanului.
Consiliul de Securitate al Armeniei a făcut apel, de asemenea, la ONU și la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), o structură regională condusă de Rusia, care garantează suveranitatea teritorială a membrilor săi, tuturor fostelor republici sovietice (Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan).
Secretarul de stat american Anthony Blinken a cerut încetarea imediată a ostilităților pentru care fiecare parte se acuză reciproc. De asemenea, ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a declarat că a discutat cu omologul său azer despre „provocările armene” la granița cu Azerbaidjan și a cerut Armeniei să se concentreze asupra negocierilor de pace. Turcia este un aliat apropiat al Azerbaidjanului.
Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan state a izbucnit pentru prima dată la sfârșitul anilor 1980, când ambele părți se aflau sub stăpânire sovietică și forțele armene au capturat zone de teritoriu din apropierea Nagorno-Karabah, recunoscut de multă vreme la nivel internațional ca teritoriu al Azerbaidjanului, dar cu o mare populație armeană.
Azerbaidjanul a recâștigat acele teritorii în luptele din 2020, care s-au încheiat cu un armistițiu intermediat de ruși și mii de oameni s-au întors la casele din care au fugit. De atunci, liderii ambelor țări s-au întâlnit de mai multe ori pentru a încheia un tratat menit să stabilească o pace de durată.
