21:45
Cea mai vulnerabilă zonă seismică din România a fost dezvăluită de un raport de audit realizat în perioada 11 septembrie 2017 – 1 aprilie 2021 de Curtea de Conturi a României. Specialiștii au avertizat că un seism de intensitate mare poate genera efecte catastrofale în această regiune a țării.
La 45 de ani de la cutremurul devastator din 1977, o misiune de audit făcută la Ministerul Afacerilor Interne şi alte 19 instituții cu atribuţii în domeniile managementului situaţiilor de urgenţă în cazul unui cutremur major arată că există deficiențe majore în tot sistemul. Misiunea a vizat perioada 2014 – 2020.
„(A fost evidențiată, n.r.) existenţa unor probleme şi vulnerabilităţi pe mai multe paliere, de la nivel decizional, organizatoric, funcţional şi de management, la reglementarea activităţilor, asigurarea unui cadru legal actualizat, exercitarea funcţiilor de control,
asigurarea capabilităţilor necesare bunei desfăşurări a activităţii, respectiv asigurarea la un nivel corespunzător a finanţării, a resurselor umane şi mijloacelor de intervenţie”, arată sinteza Raportului de audit.
România este situată la intersecţia a trei platouri tectonice continentale, astfel că riscul de cutremur este crescut în țară. Însă, potrivit raportului, cea mai vulnerabilă zonă seismică este municipiul București. Capitala are un nivel crescut de expunere.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Amplasarea Bucureştiului pe harta seismică în proximitatea zonei de rupere şi faptul că este şi cea mai mare aglomeraţie urbană din ţară sunt cei doi factori care fac ca expunerea municipiului la potenţialul efect distrugător să fie foarte ridicată.
Factorul geografic (inclusiv seismicitatea locală a Bucureştiului şi lichefierea solului în anumite zone) şi realitatea nivelului de dezvoltare urbană, corelate cu elemente suplimentare ce ţin de fondul construit vechi şi deficienţele sistemului de management al riscului seismic fac ca Bucureştiul să fie una dintre cele mai vulnerabile capitale din Europa expuse la acţiunea cutremurelor”, arată raportul.
Auditul a arătat că nu există o strategie de consolidare pe termen lung a clădirilor cu risc seismic ridicat din Bucureşti. Printre acestea se numără clădiri rezidenţiale, clădiri cu funcţiuni vitale, monumente istorice și altele.
Curtea de Conturi a atras atenția că în toate cele șase sectoare ale Bucureștiului și la nivelul Primăriei Generale, preocuparea pentru pregătirea și prevenirea efectelor produse de un mare cutremur și pentru asigurarea funcței de sprijin și management al situațiilor de urgență este redusă. Unele instituții audiate au început acţiuni de remediere pe domeniile de prevenire, pregătire şi răspuns pentru înlăturarea efectelor unui posibil seism cu magnitudine mare.
De asemenea, Curtea de Conturi a avertizat că gestionarea riscului de cutremur major trebuie să devină o prioritate de politică publică, în contextul în care în România s-a constatat o anumită ciclicitate a fenomenelor seismice grave.
„Un seism de intensitate mare poate genera efecte catastrofale. Cu toate acestea, responsabilităţile autorităţilor cu rol principal sau funcţii de sprijin în acest domeniu sunt insuficient asumate în prezent, iar întregul ansamblu al sistemului de management al riscului de cutremur este în mare parte neadecvat nevoilor gestionării unui astfel de risc”, mai arată documentul.
Curtea de Conturi a semnalat că marile cutremure din România au avut loc, în medie, de aproximativ trei ori pe secol. Istoria seismică a țării a fost marcată de patru seisme majore, ce au avut loc în anii 1802, 1838, 1940 și pe 4 martie 1977.
