21:44
Capturile de pește din Delta Dunării. Pescarii unei asociaţii din Delta Dunării au făcut raportările oficiale, spunând că în decursul anului trecut s-a ajuns la două tone de peşte pe an, cu circa 25% mai puțin decât în anii precedenţi. Această situaţie se poate explica prin criza sanitară, dar şi prin lipsa unor măsuri de sprijinire a domeniului.
În acest sens, preşedintele Asociaţiei Goloviţa, Cătălin Balaban, a spus că situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât peştele cu valoare economică este capturat tot mai rar în plasele pescarilor.
Doar 5% din raportări înseamnă crap, somn şi ştiucă. De la an la an, capturile la peştele bun sunt tot mai mici, iar carasul şi plătica, cu un preţ de piaţă mic, sunt în procente tot mai mari. Acum 15 ani, de exemplu, proporţia dintre peştele valoros şi cel cu valoare mică era de 50-50, a declarat Cătălin Balaban.
În plus, Cătălin Balaban a explicat capturile mici înregistrate anul trecut, chiar și cele prin criza sanitară, care a restricţionat activitatea restaurantelor.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Anul trecut, s-a pescuit selectiv, pentru că pescarii nu aveau unde să-şi vândă peştele. Au pescuit doar pentru consumul familial. Este o perioadă foarte grea pentru toată lumea. Din păcate, nici statul nu a venit în sprijinul pescarilor pentru a duce tradiţia mai departe. Până la debutul pandemiei, am cerut în timpul fiecărei întâlniri cu autorităţile subvenţii pentru perioada de inactivitate, subvenţie pentru kilogramul de peşte raportat. Aşa am scoate la iveală piaţa neagră a peştelui şi am creşte veniturile pescarilor. Ei fac în continuare investiţii în bărci, în unelte de pescuit, a mai declarat preşedintele Asociaţiei Goloviţa.
Se pare că alţi factori care au determinat scăderea resursei piscicole ar mai fi poluarea apelor, supraexploatarea, precum şi lipsa decolmatărilor care ar duce la crearea unor spaţii propice pentru reproducerea speciilor. Pe lângă asta putem vorbi și o specie de peşte provenită dintr-un fluviu care se varsă în Marea Neagră şi care se dezvoltă excesiv în rezervaţie, numită guvidul de Amur.
Guvidul de Amur, specie de peşte cu talie medie sau mică, semnalată în Deltă în anul 2007 de colegul nostru, Aurel Năstase, consumă absolut tot, toate tipurile de icre pe care le întâlneşte, toate tipurile de alevini, peşti în stadiul larvar, mănâncă larvele de broaşte, pontele lor. Specia este în creştere exponenţială. Sunt puse în pericol speciile autohtone de peşti care depun icre în Deltă. Ne vom trezi în situaţia în care anumite specii dispar din cauza unui asemenea dăunător, a declarat Gabriel Lupu, reprezentantul INDD.
