Vineri, 22 aprilie, marcăm Ziua Pământului, sărbătoarea oficială a ONU care ne reamintește că planeta noastră și ecosistemele sale ne oferă condițiile necesare pentru întreținerea vieții. Cu această ocazie, mai mulți miniștri, parlamentari sau primari s-au reunit în cadrul unui eveniment care s-a ținut marți, 19 aprilie, la Palatul Parlamentului. Iată ce s-a întâmplat la dezbaterea moderată de Lavinia Șandru!
An de an, începând cu anul 1970, data de 22 aprilie marchează Ziua Pământului. Această sărbătoare ne reamintește că planeta Pământ și ecosistemele sale ne oferă condițiile necesare pentru întreținerea vieții.
ONU a declarat Ziua Planetei Pământ sărbătoare oficială în anul 2009. Anul acesta, se împlinesc 52 de ani de când celebrăm Ziua Pământului iar această sărbătoare ar trebui extinsă prin acțiuni zilnice cu scopul de a proteja planeta noastră.
Cu această ocazie, Inițiativa Ecologistă Europeană și Asociația Ziariștilor Profesioniști din România au organizat conferința „The Earth Day. The Day After Tomorrow”.
Evenimentul a avut loc marți, 19 aprilie, și a reunit miniștri, parlamentari, primari, reprezentanți ai unor companii importante și ai societății civile pentru a discuta despre modul în care țara noastră trebuie să se raporteze la „furtuna perfectă” generată de războiul din Ucraina, criza prețurilor din energie și șocurile de pe piața alimentară.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
În dezbaterea, moderată de Lavinia Șandru și președintele UZPR, Sorin Stanciu, s-a discutat despre importanța educației pentru mediu, care, așa cum a precizat și președinta Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, Natalia Intotero, trebuie să cultive deprinderi și să schimbe mentalități.
De asemenea, coordonatorul Departamentului de dezvoltare a Guvernului Laszlo Borbely a propus construirea unei opinii publice favorabile protecției mediului înconjurăror, o „masă critică” care să refuze resemnarea cu care a început să fie privită deteriorarea mediului în ultimii ani.
La eveniment a fost prezent și ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, dar și anumiți jucători locali majori pe piața alimentară, cum sunt Cris-Tim, Norofert Group sau Domeniile Urlați, așa că s-a discutat și despre tranziția către o agricultură sustenabilă.
Potrivit unor statistici, țara noastră ocupă un loc decent în topul țărilor din Europa cu cea mai mare diversitate naturală, însă se confruntă cu o degradare majoră mai ales în zona biodiversității zootehnice.
Potențialul agricol imens, care ar permite hrănirea a peste 80 de milioane de persoane, trebuie dezvoltat echilibrat inclusiv în raport cu tentația de exploatare intensivă generată de ieșirea parțială de pe piață a marilor exportatori de la est.
Participarea unor contributori importanți la bugetul de stat reconfirmă angajamentul acestora legat de promovarea unui model antreprenorial sustenabil, care trebuie replicat de sectorul public la nivel central, regional și local.
Experiențele locale de succes au plecat de la exemplul Agenției de dezvoltare durabilă înființată, de curând, de județul Constanța sub conducerea Anei Maria Vătămanu și au fost completate de planurile municipiilor Brașov și Timișoara expuse de Cătălin Andon și Cosmin Tabără.
Crizele succesive ne-au arătat, de-a lungul timpului, cât de delicat este echilibrul economic și au determinat țara noastră, așa cum a arătat ministrul economiei Florin Spătaru, să înceapă un proces contra-cronometru de mobilizare a investițiilor necesare pentru valorificarea resurselor naturale care să îi permită nu numai depășirea crizei actuale, dar și trecerea la un nou model economic.
În final, secretarul de stat al Ministerului Mediului, Ionuț Baciu, a concluzionat că „tranziția verde rămâne parte a soluției, iar pentru reușita acesteia sprijinul și implicarea întregii societăți sunt esențiale.”