10:00
Supranumite „Revolta de la Chișinău”, protestele din capitala Republicii Modova începute pe 6 aprilie 2009 reprezintă o serie de manifestații de contestare a alegerilor parlamentare din această țară. Chinuiți decenii în șir de regimul comunist, moldovenii își revendicau aspirațiile spre un viitor mult mai bun.
Chiar din timpul campaniei, formațiunile de opoziţie au pus la îndoială corectitudinea alegerilor şi au vorbit despre „o falsificare masivă”. În urma rezultatului alegerilor, câștigate de Partidului Comuniștilor, tinerii, în special, s-au mobilizat pe 6 aprilie şi au ieşit la protest, la care au participat aproximativ 10.000 de oameni. A două zi, numărul manifestenților a crescut la 30.000, iar protestele au degenerat în violenţe.
Clădirea Preşedinţiei și cea a Parlamentului au fost vandalizate, iar protestatarii au aruncat în stradă o parte din mobilier și i-au dat foc, în timp ce poliția a răspuns cu tunuri de apă, gaze lacrimogene și arme cu gloanțe oarbe, arestând 193 de studenți. Presa scria atunci că tinerii au fost torturați în comisariatele de poliţie în noaptea de 8 spre 9 aprilie.
Cinci ani mai târziu de la acele momente, în aprilie 2014, tinerii din Mişcarea Civică „Tinerii Moldovei”, sub drapelele UE şi ale Republicii Moldova, au organizat un marş anti-Putin și au scandat „Aici nu e Crimeea”. Mai mult, ei au ars portretul liderului de la Kremlin, chiar în faţa Ambasadei Rusiei și au cerut Moscovei să respecte suveranitatea Republicii Moldova.
Traseul Moldovei s-a schimbat radical, după ce în noiembrie 2020, Maia Sandu, un economist cu studii în SUA, a devenit președintele țării, iar partidului său pro-UE, de centru-dreapta, a obținut o majoritate substanțială. Pe parcursul campaniei electorale, aceasta a promis că va fi „președintele integrării europene”, iar acest lucru este pe cale să se întâmple, după ce Chișinăul a depus cererea de aderare la blocul comunitar, la câteva zile după invadarea Ucrainei.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Aderarea Chișinăului este susținută de cel mai important lider al Uniunii Europene, președintele francez Emmanuel Macron, care a făcut o vizită istorică în Republica Moldova, unde s-a întâlnit cu Maia Sandu. El a precizat că dorința Chișinăului de a adera la Uniunea Europeană este „perfect legitimă” și a mai spus că dorește să ajungă la un consens între membrii UE cu privire la acordarea statutului de candidat oficial al țării, potrivit Reuters.
„Rolul meu este să grăbesc acest proces în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene. Dorinţa mea este să trimitem un mesaj pozitiv faţă de această candidatură”, a spus Emmanuel Macron.
Macron a descris războiul din Ucraina drept „o amenințare pentru stabilitatea întregii regiuni” și a spus că Moldova este „deja o țară ancorată în familia europeană”.
Moldova a primit statutul de stat candidat la UE, dar nu are prea multe perspective de viitor, fiind considerată cea mai săracă țară din Europa, în timp ce criza demografică se adâncește, după cum arată cele mai recente statistici oficiale.
Biroul Național de Statistică (BNS) arată că țara a pierdut peste 20.000 de rezidenți în 2022 față de 2021 și, astfel, numărul populației cu reședință obișnuită în Moldova a scăzut de la 2.626.900 de persoane la începutul anului 2021 la 2.604.000, față de perioada comparativă din 2022. Cei mai mulți dintre cei care emigrează, circa 87%, sunt tineri cu vârste cuprinde între 20 și 49 de ani, informează G4Media.ro.
Și rata natalității este în scădere cu 5,2% față de 2021, iar mai mult de jumătate din numărul copiilor născuți au fost băieți – 15.100, iar fetele – 14.100. Rata natalității, În anul 2021, rata natalității a scăzut până la 11,2 născuți-vii la 1.000 locuitori, față de 11,7 născuți-vii la 1.000 locuitori în 2020.
