Vinerea Mare sau Vinere Patimilor este ultima zi din Postul Mare. Este o zi de doliu pentru creștinătate, Isus fiind răstignit în această zi. Potrivit tradiției populare, oamenii care respectă obiceiurile legate de această zi vor fi feriți de rele pe tot parcursul anului. Iată ce nu este bine să faci în Vinerea Mare.
Vinerea Mare, numită și Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagră, este ultima zi de vineri dinaintea Paștelui și din Postul Mare. Este o zi de doliu pentru creștinătatea ortodoxă, o zi în care oamenii postesc și se roagă, iar în biserici nu se oficiază Sfânta Liturghie.
Vinerea Mare are o încărcătură spirituală extrem de mare pentru credincioșii ortodocși din întreaga lume, întrucât în această zi a fost răstignit Iisus Hristos. Tradiția spune că astăzi este bine să se țină post negru, adică să se consume doar apă, excepție făcând cei care au anumite probleme de sănătate care îi împiedică să facă acest lucru.
De asemenea, există mai multe păcate de care este bine să te ferești în Vinerea Mare. De pildă, muncile agricole desfășurate în această zi reprezintă un păcat. Așadar, mersul la câmp, semănatul sau alte activități asemănătoare sunt interzise în Vinerea Patimilor.
Vinerea Mare este ziua în care a fost răstignit Iisus și este a doua zi din „Triduumul pascal“ (cea mai mare, cea mai impresionantă şi cea mai sfântă celebrare a creştinătăţii), alături de Joia Mare și Sâmbăta Mare. În această zi se ține post negru (de aceea se mai numește și Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă).
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Vinerea Paștilor simbolizează ziua morții și a îngropării Domnului Iisus Hristos, spre mântuirea întregii omeniri. În această zi, Biserica ne aduce aminte despre patimile Mântuitorului, care a fost scuipat, batjocorit și răstignit între doi tâlhari. Tot astăzi este pomenit și tâlharul de pe cruce, care și-a mărturisit toate păcatele în fața lui Hristos.
În Vinerea Patimilor, în biserici se ține slujba numită „Ceasurile împărătești și Vicernia“, în timpul căreia se scoate Sfântul Epitaf din Altar pentru închinare, care simbolizează mormântul Mântuitorului. Seara, lumea merge la biserică pentru a participa la denia Prohodului Domnului.
În această zi se face pomenire la patimile lui Hristos, iar potrivit unor tradiții și obiceiuri, femeile merg la morminte unde aprind lumânări și îi plâng pe cei morți. Este o zi aliturgică, ceea ce înseamnă că nu se ține niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii.
Potrivit rânduielilor bisericești, în această zi trebuie respectat sacrificiul suprem făcut de Mântuitor, ceea ce înseamnă că lucrul este interzis, și deci activitățile precum: spălatul rufelor, cusutul, călcatul sau făcutul curățeniei. De asemenea, în această zi nu se sacrifică păsări sau animale și nu se vopsesc ouă.
În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici, iar credincioșii trebuie să se ferească de oțet, deoarece, după ce a fost biciuit, lui Iisus i s-a dat să bea oțet, în batjocură, atunci când a cerut apă. În această zi nu se coace pâine și nici cozonaci, de teamă să nu ardă mâinile Maicii Domnului.
Iată ce alte tradiții și superstiții respectă românii din diferite zone ale țării de Vinerea Mare:
Vezi și: Când este bine să vopsim ouăle pentru Paște? Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare
În Vinerea Mare, credincioșii obișnuiesc să rostească rugăciuni pentru protecție și pentru iertarea păcatelor. Iată una dintre cele mai puternice rugăciuni pe care le poți rosti în această zi sfântă. Se spune că te scapă de necazuri și îți aduce numai noroc.
„Doamne Iisuse Hristoase Mântuitorul cel dulce al sufletului meu în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sunt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.
Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţă, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.
Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tălharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.
Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa; Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul a mântuit lumea!
Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului.
Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.
O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!
Şi fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă.
De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca, la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc, că neputincios sunt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneţ; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum, şi pururea şi în vecii vecilor. Amin“.
