„Ursul lui Ceaușescu” face furori în Franța. Banda desenată prezintă ultimele ore ale regimului comunist din România

O bandă desenată tragicomică numită „Ursul lui Ceaușescu”, ce prezintă ultimele ore ale regimului comunist din România, face furori în Franța. Aceasta, apărută la editura franceză Steinkis în primăvară, se vinde de câteva săptămâni în toate librăriile.

Ce conține banda desenată „Ursul lui Ceaușescu”

În banda desenată „Ursul lui Ceaușescu”, ce are trei autori, există şapte personaje cu poveşti de viaţă diferite care ajung să fie implicate într-un episod foarte important al istoriei României – Revoluţia din Decembrie 1989.

Printre personaje se numără o femeie de serviciu care lucrează la palatul prezidenţial al lui Nicolae Ceauşescu, un clovn, precum şi un tânăr care este respins la recrutare de către Securitate. Banda desenată prezintî şi episodul ultimului discurs ţinut de dictatorul român, la data de 21 decembrie 1989.

Cei trei autori sunt Aurélien Ducoudray, fost jurnalist, Gaël Henry şi Paul Bona. În banda lor desenată, numită „Ursul lui Ceaușescu”, cei trei prezintă căderea regimului Nicolae Ceaușescu în România, de la finalul anului 1989.

Banda desenată „Ursul lui Ceaușescu” a apărut în această primăvară la editura franceză Steinki și se bucură deja de succes. Are 144 de pagini şi se vinde de câteva săptămâni în toate librăriile din Franţa la prețul de 20 de euro.

Ce plan secret ar fi avut Nicolae Ceaușescu

Nicolae Ceaușescu ar fi avut un plan secret pentru România, astfel încât țara să producă cât mai multă energie pentru locuitpri și fabrici. Dictatorul ar fi avut intenția de a folosi cât mai mult „aurul alb”, așa cum mai este cunoscută forța apelor.

De altfel, predecesorul lui Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a pus piatra de temelie a celei mai mari hidrocentrale de pe Dunăre, Porțile de Fier I și Porțile de Fier 2, construite împreună cu partea sârbă începând cu data de 7 septembrie 1964. Cele două hidrocentrale mamut produc aproape 2700 de MW împreună.

Nicolae Ceaușescu n-a vrut să abandoneze acest plan. Dictatorul a intenționat să ajungă să producă cât mai multă energie folosindu-se de forța apei. Astfel, el a cerut să fie construită o hidrocentrală pe râul Bistrița. Pentru aceasta, s-a folosit, munca gratuită a deținuților politici.

Pe Nicolae Ceaușescu nu îl interesa care era prețul acestui proiect, nici pierderile de vieți omenești. Nu accepta să nu-și vadă planul împlinit. Hidrocentrala urma să aibă o putere instalată deosebită, însă tot nu era suficient pentru necesarul industriei. Prima turbină a intrat în funcțiune abia în anul 1967.

Ulterior, Nicolae Ceaușescu s-a orientat spre energia nucleară. O hotărâre din anul 1966 prevedea punerea în funcțiune a primei centrale ce implica un număr de 700 de specialiști care să asigure funționarea, precum și alți aproximativ 5.000 de angajați care să producă materialele necesare instalațiilor.