În plină criză a energiei, cu avertizări ale oficialilor din mai multe state că urmează ”o iarnă grea”, Comisia Europeană vrea să ceară statelor membre să limiteze în clădirile publice temperatura de încălzire iarna la 19 grade și temperatura de climatizare vara la 25 de grade, pentru a scădea consumul, în condițiile în care există riscul unei reduceri suplimentare și chiar a opririi totale a livrărilor de gaze din Rusia. Executivul european vrea să propună și începerea unor campanii prin care oamenii să fie încurajați să reducă la iarnă în locuințe temperatura de încălzire cu un grad.
Comisia Europeană spune că dacă sunt luate măsuri de acum de scădere a consumului, s-ar putea reduce impactul unei posibile opriri bruşte a livrărilor de gaze cu o treime. Măsurile propuse ar urma să fie anunțate pe 20 iulie și discutate cu miniştrii europeni ai Energiei la reuniunea din 26 iulie, de la Bruxelles.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, susține însă că nu ar vrea să existe restricții de electricitate și de gaze în iarnă și consideră că la 19 grade este frig în imobile, mai ales în cele care au pierderi de energie, cum sunt multe dintre clădirile publice. Ministrul a pledat pentru autocontrol și îmbunătățirea eficienței energetice a fiecărei locuințe și a clădirilor publice, mai mult decât pentru limitări și a dat asigurări că, în niciun scenariu, nu se pune problema ca populația sau clienţii protejaţi, cum sunt spitalele, școlile și grădinițele, să nu aibă încălzire la iarnă.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, spune, pentru Impact.ro, că ideea Comisiei Europene este bună, dar sunt mai multe probleme care fac dificilă implementarea ei.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]”La nivel principial, ideea nu este rea, dar de la principiu la aplicare, la modalități de a determina oamenii să respecte cerințele, este un pas foarte mare. Trebuie avut în vedere că este dificilă urmărirea și determinarea celor care nu se conformează să se conformeze. Aici a fost o problemă de aplicare a unei astfel de măsuri.
Pe de altă parte, este destul de greu să vii cu standarde care să ai pretenția să se aplice și să poată să funcționeze pe toate tipocaracteristicile unei clădiri, de comportamente, de activități. Mai importantă ar fi conștientizarea acestei situații și determinarea oamenilor să facă economie, nu standardizarea și stabilirea pentru toți a aceleiași temperaturi”, susține Dumitru Chisăliță.
În cazul locuințelor, nu se pot face verificări ale temperaturilor, iar aici, cele mai importante sunt campaniile în care să li se explice oamenilor ce înseamnă scăderea cu un grad a temperaturii, în funcție de izolare și de tipul de imobil.
”În momentul în care dai o lege de obligare, apare efectul reactiv la oameni. Este mult mai bine și șansele sunt mai mari dacă li se explică oamenilor, dacă se fac campanii ca să demonstreze aceste lucruri, decât să se meargă pe elemente care sunt dificil de standardizat, sunt dificil de urmărit, de pus în practică.
Nu contest că o astfel de măsură produce efecte benefice, doar că trebuie găsită modalitatea de a implementa corespunzător, pentru ca acele beneficii să și existe”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
Confortul termic are un rol important în sănătatea şi bunăstarea oamenilor. O temperatură prea mare într-un imobil poate crea un sentiment de oboseală pentru oameni, dar aceştia pot fi la fel de afectaţi când este prea frig.
Specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății arătau că o temperatură optima în sufragerie, unde stăm îmbrăcați în haine de casă, este între 19 și 22 de grade Celsius, în dormitor, ar trebui să fie cel mult 20 de grade, iar în baie, să fie cu câteva grade mai ridicată decât în alte camere, dar să nu depășească 23 de grade Celsius.
Confortul termic, spune Dumitru Chisăliță, ține de temperatura aerului, de umiditate, de tipul de clădire și de factori personali.
”Ca să vorbim de o stare de confort, foarte importantă este umiditatea. La 19 grade și o anumită umiditate ai o stare de confort, la o altă umiditate, ai o cu totul altă stare de confort.
Un alt aspect important este temperatura pereților clădirilor. Sunt clădiri cu pereți calzi, iar acestea au o radianță mai redusă și atunci, temperaturi, de exemplu, de 19 și 20 de grade dau același nivel de confort ca într-o casă cu pereți reci, unde sunt 23-24 de grade.
Sunt multe elemente care contribuie la această situație. Unele țin de caracteristicile clădirilor, altele țin de tipul de activitate care se desfășoară în acele clădiri, altele țin de comportamentul oamenilor care își desfășoară activitatea, altele țin de vârstă. Într-un fel percepe un om la 20 de ani o temperatură de confort și cu totul altfel percepe o persoană la 80 sau la 90 de ani acea stare de confort”, a explicat expertul în energie.
Potrivit unor studii, scăderea temperaturii cu un grad ar duce la o reducere a consumului cu 7%.
Comisia Europeană estimează că o cantitate de 11 miliarde metri cubi de gaze naturale ar putea fi economisită prin reducerea încălzirii sau a funcţionării instalaţiilor de climatizare din clădirile publice, la care s-ar putea adăuga între 4 şi 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale care ar putea fi economisiţi ca urmare a reducerii utilizării gazelor în producţia de electricitate, precum şi între 10 şi 11 miliarde metri cubi pe partea sectorului industrial, unde cererea de gaze este deja în scădere, pe fondul exploziei preţurilor.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță susține că un calcul exact al reducerii consumului după scăderea temperaturii nu poate fi făcut pentru că fiecare clădire are caracteristici proprii.
”Este foarte relativă chestia asta, pentru că depinde foarte mult de randamentul echipamentului de producere a energiei termice, de gradul de izolare a apartamentului, de comportamentul celor care stau în interior. Sunt, deci, foarte multe elemente și e destul de greu să găsești o medie care să surprindă toate caracteristicile care există la un moment dat.
O temperatură mai mică înseamnă un consum mai mic, asta este cert”, a spus Dumitru Chisăliță.
Expertul în energie a mai explicat că necesarul de temperatură scade cu cât gradul de izolare a unei clădiri este mai bun.
”Depinde însă foarte mult dacă am o casă din lemn sau o casă din beton. Diferența este fantastică. La o casă din beton, datorită fenomenului radiativ pe care îl dau pereții din beton, percepția umană de frig la 23 de grade există. Într-o casă de lemn, la 19 grade, nu ai această percepție”, a mai spus Dumitru Chisăliță.
Expertul în energie spune că nici în cazul locuințelor racordate la sistemul centralizat de distribuție a energiei termice nu ar putea să se regăsească 19 grade în toate, din cauza problemelor pe rețele, a gradului diferit de izolare termică.
Dumitru Chisăliță a dat ca exemplu apartamentele din București, alimentate de RADET, cu problemele vechi la rețele de distribuție.
”La o temperatură setată de distribuție de 19 grade, vor fi blocuri unde jumătate din coloană este colmatată și în care temperatura va fi de 14 grade. Și atunci, tot nu am făcut nimic. Sau vor fi blocuri care sunt noi, racordate tot la RADET, dar cu un alt grad de izolare, iar pentru acelea setezi pentru distribuție peste 20 de grade sau chiar 30 de grade temperatura apei ca să ajungă 19 în camere. Acolo, însă, oamenii vor muri de cald și să o să stea cu geamurile deschise, Deci tot nu este cea mai bună soluție”, a explicat expertul în energie.
El a subliniat că nu se pune problema de a contesta propunerea Comisiei Europene, care este bună la nivel de idee, dar că trebuie găsite cele mai bine soluții pentru a o adapta ca să fie într-adevăr utilă.
”De la Bruxelles, vin de multe ori propuneri care sunt extraordinar de bune, dar care nu creează defel efectele practice pe care le spera Comisia Europeană. Și aici trebuie găsit echilibrul între a da o lege și a face niște acțiuni care să creeze efect”, a mai spus expertul în energie.
