20:07
Ultima fotografie cunoscută a poetului Mihai Eminescu va fi scoasă la licitație marți, 19 iulie. Fotografia, realizată după clișeul lui Jean Bieleg, la Galați, cel mai probabil în perioada anilor 1887 – 1888, este considerată o piesă foarte rară de colecție. Ea are o dimensiune relativ redusă, de 12,5 x 9 centimetri. Prețul de pornire al licitației este de 800 de euro.
Licitația este organizată de Casa Artmark, în varianta online, începând cu ora 19.00. Cei interesați de starea de conservare a fotografiei pot cere amănunte organizatorilor licitației prin email, în perioada de timp rămasă disponibilă până la ora începerii licitației.
Patru fotografii cunoscute şi certificate cu Eminescu există până la această dată. Acestea sunt în ordine, cea din tinerețe, făcută la 20 de ani, la Praga, în 1869, de fotograful Jan Tomás. A urmat cea extrasă din tabloul Societăţii „Junimea”, datând din 1878, realizată de Franz Duschek în Bucureşti, în studioul său de pe strada Franklin.
Cea de a treia provine din studioul lui Nestor Heck de la Iaşi, făcută în 1884, iar ultima, cea realizată de Jean Bielig la Botoşani, în 1887, cu Mihai Eminescu la vârsta de 37 de ani. Originalul celei de a treia fotografii, din care a fost decupat Eminescu, pentru posteritate, la cererea prietenilor săi cu care s-a fotografiat, îi mai cuprindea pe profesorul A.C. Cuza, compozitorul Wilhelm Humpel și poetul Petru V. Grigoriu.
Poza licitată e realizată de un fotograf care a pus bazele acestei profesii în Botoşani la jumătatea secolului al XIX-lea. Este vorba de Jean Bielig, de origine germană, care avea să moștenească tradiția și pasiunea tatălui său, și el tot fotograf.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Acesta s-a stabilit pe la 1850 în Bucureşti şi îşi deschisese un atelier de fotografie, deşi exista în aceeași perioadă destulă concurență în domeniu, cel mai renumit în materie fiind nimeni altul decât Carol Popp de Szathmari, pictor şi fotograf, un apropiat al Regelui Carol I. Szathmari a fost și fotoreporter de război, creațiile sale din timpul Războiului de Independență al României, reușind să străbată timpul și să ajungă până la noi.
Familia Bielig realiza fotografii de slabă calitate, puţin conturate, cu o culoare dominantă gălbuie şi ca atare oferta să nu a putut rezista concurenţei din Bucureşti. Din această cauză, ea şi-a îndreptat atenţia spre alte oraşe din provincie.
Jean Bielig avea astfel să-şi deschidă ateliere foto la Botoşani şi la Galaţi, oraşe destul de dezvoltate în acea perioadă. La început ei s-au stabilit împreună la Botoşani, fiind ajutaţi de tatăl lor la procurarea aparatelor şi materialelor necesare unui atelier de fotografiat.
De la Atelierul foto Otto Bielig & Frere ne-au rămas, printre altele, două fotografii ale familiei lui Gheorghe Eminovici, tatăl lui Mihai Eminescu, ardelean de origine, şi părinţilor lui Nicolae Iorga, Nicu şi Zulnia Iorga.
Activitatea lui Jean Bielig ca fotograf a fost destul de îndelungată. În anul 1909 el a reuşit să facă câteva fotografii legate de locurile speciale ale vieții lui Mihai Eminescu, la iniţiativa unui magistrat botoşănean, Corneliu Botez, stabilit la Galaţi.
Pe de altă parte, cele patru fotografii ce-l înfățișează pe Eminescu, datorită cărora îl cunoașteam vizual pe poetul național al românilor, au fost recuperate și restaurate fotografic de artistul Florin Roștariu.
