Turcia încurcă planurile Suediei și Finlandei. Ar putea Helsinki să se rupă de Stockholm din cauza aderării la NATO?
Liderii NATO se întâlnesc la sfârşitul acestei luni la Madrid, iar războiul din Ucraina va ocupa primul loc pe agendă. Mai sunt și cererile de aderare ale Finlandei și Suediei de luat în considerare, un proces care era de așteptat să fie simplu pentru alianța militară, dar a fost blocat de Turcia care a ridicat obiecții.
Se rupe Finlanda de Suedia?
Problemele semnalate de președintele turc Recep Tayyip Erdogan se referă la sprijinul pe care Stockholm și Helsinki îl acordă grupurilor kurde, despre care Ankara spune că sunt amenințări pentru securitate. Dar aceste preocupări se concentrează mai mult pe Suedia și, într-o măsură mai mică, pe Finlanda.
În această situație, ar trebui Helsinki să ia în considerare să se rupă de Suedia, dacă se va întârzia procesul de aderare la NATO, mai ales că Finlanda are o graniță de 1.300 de kilometri cu Rusia? Aceasta este o întrebare pe care a ridicat-o unul dintre cei mai importanți cercetători ai politicii de securitate din Finlanda.
„Lucrurile se pot schimba foarte repede în doar șase luni, așa cum am văzut. Din acest motiv, consider că nu este înțelept să spun acum că vom face acest lucru mână în mână. Cu siguranță, politicienii finlandezi au spus că Finlanda și Suedia se vor susține reciproc și că nu vor fi surprize”, a spus Charly Salonius-Pasternak, de la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, pentru Euronews.
Turcia ar putea accepta Finlanda, nu și pe Suedia
Cu siguranță a existat o deconectare în mesajele de la conducerea de vârf a politicii Finlandei în ultimele săptămâni în legătură cu acest subiect. Atât președintele Sauli Niinisto, cât și prim-ministrul Sanna Marin au spus că Finlanda și Suedia își vor continua procesul de aderare împreună.
Cu toate acestea, pare a fi o contradicție față de pozițiile anterioare ale Finlandei conform cărora națiunea nordică trebuie să ia decizii suverane pe baza unei evaluări a propriilor nevoi specifice de securitate și că aderarea la NATO ar trebui să se producă cât mai repede posibil.
„Este perfect de imaginat că Turcia ar putea, din mai multe motive, să spună da Finlandei, dar nu Suediei deocamdată, permițând NATO să continue procesarea cererii Finlandei. Și este o cerere separată„, explică Salonius-Pasternak.
Ideea lui este: Finlanda și Suedia au acționat în coordonare până acum, dar dacă cererea Suedie este respinsă de Turcia, Finlanda ar putea continua de una singură, deși nu există un calendar concret pentru când ar fi momentul potrivit pentru pentru a decupla cele două solicitări de aderare la NATO.
Cele mai multe voci susțin o aderare comună
Părerile lui Salonius-Pasternak nu sunt, cu siguranță, împărtășite pe scară largă în Finlanda, dar în culise există temeri că intrarea Finlandei în NATO ar putea fi amânată dacă va continua să ceară să se integreze împreună cu Suedia, dar sunt și analiști și politicieni care susțin această variantă.
„Pentru mine, este important ca Finlanda și Suedia să poată parcurge acest proces împreună. Are sens din motive de securitate, din motive strategice și pentru că oamenii se simt mai confortabil să fie un nou membru NATO împreună cu cel mai apropiat vecin al nostru”, spune Eva Biaudet, membru al Partidului Popular Suedez, care face parte din comisia de afaceri externe a Finlandei.
Și în Suedia sunt păreri conform cărora cele două țări trebuie să-și continue călătoria de aderarea la NATO împreună.