Bani în buzunar, un obiect vestimentare nou, de culoare roșie sau strălucitor și masa plină de bucate și vâsc – sunt doar câteva dintre numeroasele tradiții și obiceiuri de Anul Nou 2024. Revelionul este unul dintre cele mai așteptate și celebrate evenimente de la noi, iar folclorul românesc are printre cele mai bogate tradiții care se respectă an de an cu ocazia sărbătorilor importante.
Pe măsură ce ne apropiem de Anul Nou 2024, la orașe, dar mai ales la sate, se ”trezesc la viață” o mulțime de tradiții și superstiții pline de culoare și semnificație. De la obiceiuri moștenite din străbuni până la practici moderne, aceste ritualuri sunt menite să aducă noroc, sănătate și prosperitate în anul ce urmează.
Fie că vorbim despre purtarea unor obiecte vestimentare speciale, pregătirea meselor îmbelșugate sau practici specifice de Anul Nou, folclorul românesc abundă în datini și superstiții. În preajma Anului Nou, urările și obiceiurile sunt practicate cu scopul de a alunga spiritele rele din anul ce tocmai se apropie de sfârșit și pentru a asigura un an nou mai prosper și mai fertil.
Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri este colindatul, care începe chiar înainte de Crăciun și continuă până în primele zile ale noului an. În diferite regiuni ale țării, grupuri de colindători, alcătuite din băieți și fete, se adună și merg din casă în casă pentru a aduce vestea Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos, alături de urări de prosperitate și un an mai bun decât cel care se încheie.
Fiecare colind are un mesaj diferit, iar colindătorii îl rostesc cu glas tare și voie bună. După ce perioada colindelor de Crăciun se încheie, iar copiii au recitat poezii în fața bradului împodobit, urmează o serie de tradiții și obiceiuri puternice, ce marchează sosirea Noului An.
În splendoarea tradițiilor românești de Anul Nou, mersul cu Sorcova strălucește ca un obicei deosebit de drag inimii copiilor. În ziua ce deschide noul an, grupuri de copii vizitează locuințele cunoscuților, purtând cu ei Sorcova, un simbol al fertilității și bunăstării.
Sorcova (la origini, o nuia) este împodobită de fiecare copil după bunul plac, fie cu flori, hârtie colorată sau chiar ciucuri. În timp ce își rostesc urările pline de speranță pentru un an prosper și fericit, copiii sunt răsplătiți cu diverse daruri: dulciuri, fructe, colaci sau bani.
Mersul cu Plugușorul este unul dintre cele mai vechi și autentice obiceiuri de Anul Nou de la sate. Legat de speranța agricultorilor pentru o recoltă bogată în anul următor, acest obicei se desfășoară în noaptea de 31 decembrie.
Copii și tineri se adună în grupuri și colindă de la o casă la alta, creând un adevărat spectacol: strigă tare, sună din clopoței și pocnesc din bici. Ei recită versuri specifice care reflectă dorințele de prosperitate, iar, la finalul colindelor, sunt răsplătiți cu mici daruri, simbol al recunoștinței și ospitalității gazdelor.
Vezi și: Cât costă să petreci Revelionul 2024 la restaurant? Suma pe care trebuie să o scoți din buzunar
Un alt obicei românesc îndrăgit de Anul Nou este Mersul cu capra, pe care colindătorii îl urmează încă din prima zi a noului an. Încă din prima zi a anului, un grup de colindători vizitează casele oamenilor, având printre ei pe cineva mascat într-o capră sculptată din lemn.
Acest obicei tradițional, răspândit în întreaga țară, simbolizează fertilitatea și prosperitatea. Capra, personificând fertilitatea atât în lumea animală cât și în cea agricolă, este un element central în acest joc plin de veselie și tradiție.