Tradiții de Sânziene 2023. Obiceiuri pentru noroc, sănătate și prosperitate
Sânzienele sau Drăgaica, sărbătorite anual pe 24 iunie, marchează mijlocul verii și reprezintă o celebrare a iubirii și fertilității. În această zi, Biserica prăznuiește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscut ca „Înaintemergătorul Domnului“. Ziua de Sânziene este considerată sfântă, astfel că oamenilor le este interzis să lucreze. Iată ce alte tradiții de Sânziene 2023 există.
Sânzienele sau Drăgaica, 24 iunie 2023
Sânzienele sau Drăgaica, așa cum mai este cunoscută sărbătoarea în popor, sunt celebrate în fiecare an pe data de 24 iunie, atunci când în calendarul creștin-ortodox este marcată și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, fiul preotului Zaharia și al Elisabetei.
Sânzienele sunt considerate, de obicei, zâne bune, însă ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși, care nu le respectă cum se cuvine ziua, cu „lanțul Sânzienelor“. Ele pot stârni vijelii și grindină, pot lăsa câmpul fără rod și florile fără leac.
Se crede că sărbătoarea Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeița silvestră Diana, numele de Sânziana, așa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în părțile Ardealului, provenind din „Sancta Diana“. În Muntenia și Oltenia, sărbătoarea este cunoscută ca Drăgaica, după numele slav.
Sărbătoarea Sânzienelor este înconjurată de diverse credințe laice, iar una dintre ele este că Ielele îl vor lăsa mut sau nebun pe cel ce asistă la jocul lor. Potrivit legendelor, în noaptea de 23 spre 24 iunie, Sânzienele, niște fete foarte frumoase, se prind în horă și dau puteri magice plantelor.
Tradiții de Sânziene 2023
Dacă sunt sărbătorite cum se cuvine, aceste zâne bune, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, fac culturile să rodească, înmulțesc păsările și animalele, dau prunci sănătoși femeilor căsătorite și tămăduiesc bolnavii. În caz contrar, ele se supără și devin asemenea zânelor rele, cunoscute în popor drept Iele sau Rusalii.
Deoarece este sărbătorită în mijlocul verii, ziua Sânzienelor este considerată a fi momentul oportun pentru culegerea plantelor de leac, dar și pentru vrăji sau descântece. Se spune că Sânzienele intensifică parfumul florilor și măresc puterea tămăduitoare a plantelor de leac.
Potrivit tradiției, în noaptea de Sânziene femeile culeg flori și ierburi, acestea fiind folosite ulterior contra bolilor și alor rele. Tot în această noapte, în unele zone ale țării se fac focuri în care se aruncă substanțe cu arome puternice, timp în care se strigă și se cântă din bucium, iar băieții agită făclii.
Multe dintre tradițiile și obiceiurile de Sânziene sunt legate de căsătorie, astfel că, în noaptea premergătoare sărbătorii, fetele necăsătorite își pot visa alesul. Pentru ca acest lucru să fie posibil, tinerele trebuie să realizeze câte o coroniță din florile cu același nume, pe care o vor pune mai apoi sub pernă.
Potrivit unui alt obicei, fetele nemăritate care vor să se căsătorească trebuie să împletească o coroniță din sânziene și să o lase în grădină neatinsă de om. Se spune că, dacă dimineață o găsesc plină de rouă, atunci există șanse mari de a se căsători în vara cu pricina.
Tot cu ajutorul florilor de Sânziene, gospodarii încearcă să afle cum le va fi norocul la animale. Astfel, în seara din ajunul sărbătorii, aceștia agață cununi din sânziene la colțul casei orientat către răsărit, iar dacă a doua zi în coronițe este prins puf sau păr de animale ori pene, se crede că anul va fi bun, în special pentru acestea.
Citește și: Ce este bine să mănânci de Sânziene? Obiceiuri culinare de Drăgaica
Ce nu este bine să faci de Sânziene 2023?
În jurul acestei sărbători populare au luat naștere numeroase superstiții, dar și obiceiuri populare. Se spune că în ziua de Sânziene nu este bine să se muncească, astfel că femeile nu au voie să calce, să coasă ori să spele rufe. La rândul lor, bărbații nu trebuie să meargă la câmp sau să muncească în gospodărie.
Tradiția mai spune că, dacă sărbătoarea nu este respectată așa cum trebuie, Sânzienele pot deveni rele și răzbunătoare. O superstiție străveche zice că cei care nu respectă sărbătoarea vor stârni furia Sânzienelor și vor fi aspru pedepsiți. Totodată, aceștia vor avea parte de ghinion.
În schimb, pentru sănătate și spor la muncă, oamenii se încing peste șale cu tulpini de cicoare, la început de seceriș. Pentru a scăpa de boli, fetele și femeile se scaldă în ape curgătoare.
Se mai spune că, pentru a se umple de fertilitate, femeile trebuie să se tăvălească dezbrăcate în rouă, înainte de răsăritul soarelui. La rândul lor, fetele trebuie să se spele pe cap cu fiertură de iarbă mare în ziua de Sânziene, pentru a fi plăcute feciorilor.
Vezi și: Ce nume se sărbătoresc de Sânziene? Mesaje și urări pentru cei dragi
Sânzienele și solstițiul de vară 2023
La români, sărbătoarea Sânzienelor, din 24 iunie, este legată de solstițiul de vară. Energia solstițiului de vară, care simbolizează puterea Soarelui și frumusețea Pământului, este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului.
În ziua solstițiului de vară oamenii culeg plante de leac și fac cununi. În trecut, ziua solstițiului de vară era numită „Amuțitul cucului“, deoarece se credea că pasărea înceta să mai cânte în acea zi.
Interesant de menționat că în calendarul românesc, prin excelență solar, sărbătorile de mare importanță creștină se plasează în jurul echinocțiilor și solstițiilor. De pildă, solstițiul de iarnă este în apropierea Crăciunului (Nașterea Domnului), iar cel de vară, aproape de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (care este pe 24 iunie, când sunt și Sânzienele). Ziua de 24 iunie este marcată cu cruce roșie în calendar, ceea ce înseamnă că are o importanță aparte pentru creștini.
Deși în tradiția românească sunt mult mai puține credințe și superstiții legate strict de solstițiul de vară, există numeroase legate de Sânziene sau Drăgaica. Aceste tradiții și obiceiuri se practică fie pentru bunul mers al treburilor, fie pentru a atrage belșugul și norocul ori pentru grăbirea măritișului.