08:34
Ai primit o invitație la nuntă de aromâni? Ei bine, atunci trebuie să îți iei câteva zile libere, dacă vrei să participi la toate obiceiurile lor. La aromâni, ritualurile de nuntă încep de obicei joi și se încheie tocmai luni. Haideți să aflăm împreună care sunt unele dintre cele mai cunoscute obiceiuri și tradiții de nuntă la aromâni.
După cum spuneam, dacă vrei să iei parte la toate obiceiurile de nuntă la aromâni, va trebui să-ți iei câteva zile libere. Nunta la aromâni ține nu mai puțin de cinci zile. În prima zi, la casele mirilor se adună rudele foarte apropiate ale acestora.
Oaspeții participă la un ritual numit „aprinderea aluatului”. Mai exact, se frământă un aluat special care este pus într-un vas și acoperit cu un prosop. Apoi, rudele pun deasupra prosopului o sumă de bani. Ulterior, banii vor fi împărțiți domnișoarelor de onoare.
În cea de-a doua zi, neamurile miresei se adună la casa părintească a acesteia. Într-o odaie amenajată corespunzător sunt așezate rochia de mireasă și zestrea fetei. Apoi, părinții mirelui vin să cumpere fata. Aceștia se prezintă la casa miresei fără ginerică și oferă bani tuturor rudelor de sex feminin ale acesteia. Ulterior, mireasa pune o masă pentru oaspeți în cinstea socrilor.
Lista noastră cu tradiții de nuntă la aromâni nu se încheie aici. Obiceiurile continuă și în a treia zi, când separat se desfășoară nunta mirelui și nunta miresei. La fată acasă vin prietenii și rudele. Aici se face o horă, iar mireasa este cea care o conduce. Participanții îi oferă bani miresei, dar și părinților săi.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]În schimb, mirele îl aduce pe naș acasă la părinții săi, iar apoi are loc un obicei inedit. Mai precis, mama mirelui leagă cu sfoară roșie o bucată de mătase albă de un băț în formă de cruce. Astfel, soacra mare creează un steag (hlambură). Bani se pun și pe acest steag, însă aceștia vor fi împărțiți ulterior cavalerilor de onoare. După toate acestea, mirele ia un pepene roșu, iar împreună cu invitații pornesc spre casa miresei. Ajunși acolo, aceștia vor dansa cu pepenele în horă.
În ziua petrecerii, nașii vin la mire acasă, iar acum este momentul în care are loc bărbieritul mirelui. Apoi, alaiul pleacă să o ia pe mireasă. Acasă la fată, tatăl mirelui îi oferă bani miresei, iar socrului mic îi dă bijuterii de aur.
Într-o cameră albă, ginerică și cavalerii de onoare îi cântă miresei melodii de jale cu privire la despărțirea ei de casa părintească și părinți. Mireasa va fi scoasă din casă de doi bărbați, iar în curte se face o horă. În timp ce mirii și nașii pleacă, mama miresei toarnă apă în urma lor, pentru ca aceștia să aibă belșug în viața.
Tinerii căsătoriți merg acasă la mire, unde va avea loc cununia religioasă. În fața casei mirelui, până să intre, mireasa trebuie să ungă colțurile casei cu untură. După cununia religioasă, alaiul se îndreaptă spre local. În ceea ce privește petrecerea de nuntă, obiceiurile sunt similare cu ale românilor. Printre acestea și numără furatul miresei sau dansatul găinii.
În ziua următoare are loc un ultim obicei frumos. Mai exact, în ziua de după nuntă, proaspeții căsătoriți, alături de părinții mirelui și câțiva invitați, merg acasă la mireasă pentru a le da de veste părinților acesteia că mireasa nu mai este fată mare.
Se pune o masă mare, iar socrului mic îi este oferit un pahar cu țuică roșie, simbolizând faptul că fata a fost virgină. Apoi, mireasa taie hlambura în mai multe bucăți, care se aruncă apoi peste casă.
