Țara cu cea mai mare economie subterană din UE a fost identificată. Aceasta este campioană absolută, dar și Croația vine tare din urmă, după cum arată un raport întocmit pentru subcomisia pentru probleme fiscale FISC din Parlamentul European.
Potrivit raportului, scoaterea la lumină a sectorului gri poate crește PIB-ul Bulgariei cu peste o treime. Ponderea activității „subterane” în această țară este cea mai mare dintre țările din Uniunea Europeană. Prin urmare, activitatea economică în valoare de aproximativ 55 miliarde de leva anul trecut a rămas în afara radarului autorităților de stat și a statisticii oficiale.
Principalele premise pentru dezvoltarea unei economii subterane sunt instituțiile ineficiente, corupția, slăbiciunile cu privire la statul de drept și procedurile birocratice complicate. Aceasta este asociată cu o dezvoltare economică mai slabă și reprezintă un obstacol în calea distribuirii eficiente a resurselor statului.
Economia „subterană” include în principiu atât activități ilegale, cât și activități legale, care, însă, se desfășoară neoficial, cel mai adesea pentru a se evita plata taxelor sau a procedurilor birocratice. Totuși, studiul ce a stat la baza raportului menționat exclude activitățile pur criminale, cum ar fi traficul de droguri, și se concentrează doar pe legile ce creează valoare adăugată, dar rămân ascunse statului.
De altfel, Bulgaria a fost constant, de-a lungul anilor, țara cu cea mai puternică economie gri din blocul comunitar, ca pondere din PIB. Totuși, foarte lent, de la începutul secolului, aceasta s-a micșorat treptat, iar până în anul 2019 era deja puțin peste 30% din PIB.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]După ce a izbucnit pandemia de coronavirus în anul 2020, tendința s-a inversat. Declinul economic brusc și creșterea șomajului majorează ponderea economiei informale. Deși acest lucru se întâmplă în toată Europa, în anul 2020, Bulgaria a înregistrat a doua cea mai mare creștere în sectorul informal, după Croația.
Cum ponderea a crescut de atunci, până în 2022 progresul din ultimii 15 ani a fost șters și ponderea sectorului gri în Bulgaria depășește din nou 33%, revenind la cotele înalte din anul 2006.
În general, în Uniunea Europeană, sectorul gri urmează o dinamică similară de-a lungul anilor – scade de la aproximativ 20% în 2009 la puțin peste 16% în 2019. Însă, șocul economic al pandemiei de coronavirus a dus la cea mai puternică creștere din ultimele două decenii, cu 1,69 puncte.
De asemenea, cercetarea arată că sectorul informal reprezintă o pondere mai mare din economia țărilor din Europa de Est precum Bulgaria, dar și România, Polonia, Republica Cehă și statele baltice, decât în țările din vestul Europei.
Factorul ce are cea mai mare pondere pentru existența economiei gri în Bulgaria este reprezentat de impozitele indirecte. Această pondere este una dintre cele mai mari dintre țările studiate. Următorii factori importanți se referă la șomaj și persoanele care desfășoară activități independente.
