Superstiții de Ignat în România. Ce să faci și ce să nu faci pe 20 decembrie

Superstiții de Ignat în România. Sărbătorile de iarnă încep cu Ignatul, una dintre cele mai importante zile din perioada aceasta. Ziua de Ignat este pe 20 decembrie și este una încărcată de tradiții și obiceiuri. Astfel că, în această zi este pomenit sfântul Mucenic Ignatie Teofaru. A fost patriarh al Bisericii Antiohiei şi ucenic al Sfântului Evanghelist Ioan. Iată ce să faci și ce să nu faci pe 20 decembrie.

Superstiții de Ignat în România

Ziua de Ignat, pe 20 decembrie mai este cunoscută și sub numele de „Ignatul porcilor”. Asta pentru că în această zi, mulți români aleg să își sacrifice animalul din curte. Se face acest lucru pentru masa de Crăciun și alte sărbători care urmează până la Sfântul Ion.

Ce înseamnă sacrificarea porcului

Ritualul sacrificării porcului în preajma Crăciunului aminteşte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi. Aici vorbim de egipteni, greci, romani în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul.

Tradiții și superstiții

– în noaptea de Ignat porcii visează dacă vor fi sau nu tăiaţi

– Vechii daci sacrificau porcul în semn pentru a veni în ajutorul Soarelui, în lupta cu Întunericul

– se spune că în noaptea de Ignat porcii visează dacă vor fi sau nu tăiaţi

– porcii se sacrifică de Ignat, dar în unele zone, porcul se taie chiar în ajunul Crăciunului

-obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat îşi află rădăcinile în tradiţiile antichităţii romane

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Desfăşurarea obiceiului sacrificării porcului

Se respectau anumite condiţii de timp şi spaţiu:

– Sacrificiul nu poate fi început înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăşi apusul soarelui

Tăierea are loc pe lumină, întrucât numai lumina poate ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice, ce-ar încerca să anuleze virtuţile sacrificiului.

–Ignatul sau tăierea porcului este și acum un prilej de reunire a familiei, la care participă toți membrii

– Oamenii pregătesc câteva cuţite bine ascuţite, o butelie de gaz sau paie pentru pârlit, vasele în care vor pune carne, slănină şi şoric.

-bărbaţii sunt cei care taie porcul, iar tradiţia cere ca acela care taie porcul să fie un om curat.

-în unele regiuni chiar şi gospodăria este sfinţită înainte de sacrificare

– femeile nu au voie să participe la tăierea porcului nici măcar pentru a turna băutură în paharele bărbaţilor, deoarece, fiindu-le milă, animalul nu poate muri

– Rolul femeilor începe în momentul în care carnea de porc ajunge pe masa din bucătărie, pentru a fi preparată

-După tăiere, se rostește: ”Carnea ta să fie/ Carne aurie”

– animalul este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc şi de iasomie, ca să iasă şoricul aromat.

-la sate se obișnuiește ca, după ce se pârlește porcul, să se pună un țol pe ek, iar cei mici să se urce pe el.

-se ia băşica porcului şi se pun grăunţe în ea, după care se pune la uscat

-Se zice că după câtă gălăgie face băşica, atâta veselie şi bucurie va fi în casă.

– după ritual urmează ”pomana porcului”, de care se ocupă îndeosebi femeile.