Solstițiu de iarnă 2022. Acesta are loc, an de an, în noaptea de 21 decembrie, la ora 23 şi 38 minute, și este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, o consecinţă a mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Iată ce tradiții și superstiții din străbuni se leagă de cea mai lungă noapte din an.
În fiecare an, pe data de 21 decembrie, are loc solstițiul de iarnă din emisfera nordică, eveniment care marchează începutul iernii astronomice. În această zi, sunt cele mai puţine ore de lumină, respectiv cele mai multe ore de întuneric. Pentru români, ziua solstițiului de iarnă este aceea în care binele se luptă cu răul, iar lumina se luptă cu întunericul.
Acest solstiţiu de iarnă are loc pe 21 decembrie 2022, la ora 23 şi 38 minute, și este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Pentru Bucureşti, ziua va avea 8 ore şi 50 de minute de lumină naturală, în timp ce noaptea va avea valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute.
Solstiţiu semnifică „soare nemişcat”. În ziua în care are loc în emisfera nordică, în opoziţie în emisfera sudică se desfășoară solstiţiul de vară. În ziua solstiţiului de iarnă, ce marchează începutul iernii astronomice, avem parte de cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an.
Conform credinţei populare, în nopţile în care are loc solstiţiul înflorește feriga, iar cel care veghează şi surprinde acest moment va avea parte de noroc în casă și în dragoste.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Alte obiceiuri de solstițiu de iarnă 2022:

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare care marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) vine din Antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea, care ţinea 12 zile, era menită să îl ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.
Solstiţiului i-au fost dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. Inclusiv popoarele care respectau calendarul lunar marcau într-un fel sau altul cele două solstiţii. Pe continentul nostru, astfel de construcții din piatră s-au descoperit Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda.
Conform cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge sunt aproximativ din anul 2050 î.Hr. şi se spune că ar fi fost poziţionate astfel încât lumina Soarelui la apus, la data solstiţiului de iarnă, să cadă într-un anume fel.
La păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere unui nou Soare, repornind în acest fel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii, notează volumul „Zile şi mituri – calendarul ţăranului român”, al lui Ion Ghinoiu.