17:40
Companiile chineze nu pot concedia legal angajați doar pentru a-i înlocui cu AI, pentru a reduce costurile. Acest lucru a fost decis de o instanță din Hangzhou, una dintre capitalele tehnologice ale țării și orașul natal al gigantului digital Alibaba, fondat de Jack Ma. În Statele Unite, algoritmii au dus la pierderea a aproape 100.000 de locuri de muncă în trei ani. În Europa, impactul AI asupra locurilor de muncă este mai presant ca niciodată.
Între timp, China încearcă să intervină. Hotărârea de la Hangzhou ar putea crea un precedent semnificativ pentru drepturile lucrătorilor chinezi, care sunt îngrijorați de răspândirea automatizării în diverse sectoare.
Totul a început cu cazul unui lucrător de la o companie tehnologică chineză, angajat în controlul calității pentru sisteme bazate pe modele de limbaj al inteligenței artificiale.
Angajatului i s-a oferit un transfer de loc de muncă însoțit de o reducere drastică a salariului, de la 25.000 la 15.000 de yuani (aproximativ 1.900 de euro) pe lună. Compania a susținut că progresele în domeniul inteligenței artificiale au necesitat o reorganizare a proiectului și o „optimizare” a activităților. După ce a refuzat reducerea salariului, angajatul a fost concediat.
Lucrătorul, însă, a contestat decizia în fața organismelor de arbitraj instituite de legislația muncii chineză și ulterior în fața instanțelor judecătorești. Judecătorii din Hangzhou au decis că adoptarea inteligenței artificiale nu constituie automat o „modificare obiectivă substanțială” care să justifice încetarea unui contract de muncă. Cu alte cuvinte: faptul că o mașină poate efectua o sarcină nu autorizează automat o companie să elimine lucrătorul care a efectuat acea sarcină.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Hotărârea este importantă în primul rând pentru raționamentul pe care îl introduce. Instanța a observat că integrarea IA este o decizie de afaceri voluntară care vizează îmbunătățirea competitivității companiei. Prin urmare, nu este un eveniment imprevizibil sau incontrolabil, cum ar fi un dezastru natural sau o schimbare bruscă de reglementare. În consecință, riscul care decurge din adoptarea tehnologiei nu poate fi transferat în întregime angajaților.
Acesta este un pas juridic crucial, deoarece redefinește modul în care instanțele pot interpreta procesele de automatizare în următorii ani. Până acum, multe companii au operat pe o premisă relativ simplă: dacă automatizarea reduce costurile, atunci reducerile de personal sunt o consecință naturală a transformării tehnologice. Cu toate acestea, hotărârea de la Hangzhou introduce o distincție fundamentală între ceea ce permite tehnologia și ceea ce permite legislația muncii.
Acest caz nu este unul izolat. Încă din decembrie 2025, Biroul de Resurse Umane și Securitate Socială din Beijing a evidențiat o dispută similară care a implicat un lucrător care introducea manual date cartografice, care a fost concediat după ce sistemul a fost complet automatizat folosind IA. Și în acest caz, autoritățile au considerat ilegală încercarea companiei de a considera automatizarea drept o „circumstanță obiectivă” suficientă pentru a rezilia contractul de muncă.
Cu toate acestea, China nu își încetinește cursa pentru îmbunătățirea inteligenței artificiale. Dimpotrivă, o accelerează. Guvernul a publicat recent linii directoare pentru transformarea sectorului serviciilor într-o industrie de 100 de trilioane de yuani până în 2030, plasând inteligența artificială și instrumentele inteligente de codare în centrul strategiei naționale. Obiectivul declarat este de a integra sistematic AI în toate sectoarele economiei, de la producție la asistență medicală, de la turism la comerț.
În același timp, Beijingul încearcă să determine cum să atenueze riscurile AI asupra ocupării forței de muncă. Așa-numita „saga robotaxis” din Wuhan a tras, de asemenea, semnale de alarmă. Când Baidu a început să introducă taxiurile autonome Apollo Go în oraș, șoferii de taxi tradiționali au reacționat cu proteste și campanii online împotriva companiilor de tehnologie. Dezbaterea a devenit virală pe rețelele de socializare chineze și a arătat Partidului Comunist cât de repede pot deveni problemele legate de ocuparea forței de muncă o chestiune de stabilitate socială.
În China, ocuparea forței de muncă este unul dintre pilonii fundamentali ai legitimității politice. De aici și dublul obiectiv al Partidului: să devină un lider în domeniul AI fără a compromite nivelurile de ocupare a forței de muncă și fără să conteste pactul social care stă la baza autorității sale.
