Și a fost clou-ul etapei

Cu siguranță, partida de aseară din capitala ardeleană a fost urmărită de mai toată suflarea peticitului fotbal românesc. În frunte cu țuțării atotștiutori pregătiți oricând în a-ți da povețe cu adevăr bifurcat, cum ar fi aceea de a-ți educa urmașii aduși pe lume.

FCSB-ul volatilului Petrea i-a învins, la ei în bârlog, pe școlarii lui Petrescu de la Căile Ferate clujene, de tradiție deplorabili prestatori de fotbal calic. Conform baladei: „Jos, sub nucul uriaș/Gruia adormise/Doarme ca un copilaș/ Legănat de vise”.

De către unii adulatul Dan Petrescu nu a avut în ceea ce le-a predat subalternilor de pe tăpșanul dungat nimic asemănător cu finețea romancierului Cezar cu același nume, nici cu cea a doctorului în Filosofie, Camil.

La cel din urmă, luciditatea era trăsătura dominantă a personajelor sale. Dan Căpitan plăiaș a propus „Jocul ielelor”. Adică un vortex de idei, în care prima aceea de a pune casele de bilete pe linia porții.

Dovada, trupeții lui au reușit un singur șut calibrat pe dreptungiul cu țevi și năvod în minutul 90 și etc. Halal! Asta spune totul despre kitschul etalat pe stadionul C. Rădulescu.

Firește, așa cum are fotbalul nărav dacă ți-ai fixat ideea de a-l trăda, te pune la colț pe coji de nucă. Pe la a treia pătrime de meci, Tavi Popescu trasează o rectilinie din afara careului.

Graovac pune o tangentă la sfera sol-aer, făcându-l la fel de „fericit” pe portarul Puffy, ca la acea cometă lansată de Latovlevici, în vremea când primul juca pentru Dinamo.

Fiindcă veni vorba de uscățivul O. Popescu, avant la lettre, Adrian Porumboiu îl considera mult superior în ale fotbalului pe clujeanul Petrila. Probabil că astfel apar imaginile comparative pe televizoarele din Vaslui. Ei bine, aseară, cei doi juni s-au aflat face to face. Primul și-a probat calitățile, înfigând bățul la covrig pe tabela socotitoare de goluri.

Celălalt, potrivit brașoavelor lui Petrescu, „scăpase singur cu portarul”, deși până la ultimul apărător îi mai avea într-o față, și aceea unghiulară, pe Cristea și Miron. Restul partiturii sale din partida de ieri s-a mulat la fotbal precum cocoșatul de gard.

Ne mai declară Petrescu D. că: „Arbitrul a decis meciul astăzi”. Nu poți crede că acest fost jucător, valoros de altfel, a evoluat în țara fair-play-ului udată de Tamisa, pe la Chelsea, Bradford, Southampton, Sheffield.

Alături de Zola, sub comanda lui Vialli. Apoi, și-a continuat tirada referindu-se la exmatricularea lui Susic-Păcălici: „Nu a fost fault de roșu”. Pesemne că omul are orbul galinaceelor. Ba da, și încă unul carmin, grena, vișiniu, bordo.

El a văzut faza prin ochelari de cal, cu dioptrii +5. Chiar trebuia ca fundașul clujean să-i polizeze lui Olaru tibia, astfel încât să se vadă osul din tribune? Parafrazându-l pe Zaharia Stancu, apărătorul Mateo Susic a recurs la șlefuirea cu ghimpii din talpă, ca „Să nu uiți, Darius…”.

Pentru a pune capăt elucubrațiilor petresciene: „Dacă era un egal astăzi nu se supăra nimeni”. Fals și uz de vorbe abramburite. Din nou, ba da! S-ar fi supărat fotbalul căruia i-a dat cu piciorul… desculț prin atitudinea afișată.

Prin rezultatul obținut aseară la Cluj, FCSB s-a apropiat cu pretenții reale de titlu. Victoria a devenit un considerabil cric moral pentru trupa roș-albastră. O condiție sine qua non este aceea ca păstorul de suflete echipate identic să plece un timp mai îndelungat la Muntele Athos.

Ar lăsa echipa să pregătească în liniște doimea de play-off rămasă. Tot în liniște ar socoti câți cenți ar lua pe Mamut și pe tentativa de sportiv cu alură de statuie fără soclu, Andrei Vlad.

Apropos de portarul amintit. Fără pocinoagele celui mai coafat și fercheș goalkeeper din toate timpurile, omul care îi însumează imaginar pe Iașin,Ter Stegen, Donnarumma și De Gea, cu toții ridicați la puterea a treia, FCSB ar fi avut acum cel puțin 4-5 puncte în fața acarilor de la CFR Cluj. Insul cu pricina e bun la șpagate și line fandări a la Lacul Lebedelor lui Ceaikovski. Până și poarta de hochei era mare pentru el.

Ar fi de amintit că podiumul Ligii I este completat de prăzarii lui U Craiova. O formație ajunsă pe merit în actuala conjunctură, care a demonstrat în ultima perioadă că este adepta unui joc plăcut retinei, deschis, spectaculos pe alocuri.

Au rămas cinci runde în care se va evolua cu armele pe masă. Nu se ia în calcul cuțitul politic ascuns la ciorap. Armă albă folosită cu succes, până acum, de către cine a trebuit. Sperăm să i se fi tocit tăișul, iar cel mai bun să-și petreacă eșarfa printre toartele trofeului.