20:07
Cea mai importantă sărbătoare a lunii mai 2023 este dedicată Sfinților Constantin și Elena, „cei întocmai ca apostolii“, protectorii familie. Ziua dedicată prăznuirii lor este marcată cu cruce roșie în calendar, ceea ce înseamnă că nu se spală rufe, nu se calcă și nu se coase. Iată tot ce trebuie să știi despre Sfinții Constantin și Elena 2023.
Sfinții Constantin și Elena sunt unii dintre cei mai cunoscuți și mai iubiți sfinți de către români, fiind considerați protectori ai familiei. În ziua când sunt prăznuiți sfinții, aproximativ 1.850.000 de persoane își serbează onomastica.
Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena, „cei întocmai ca apostolii“, sunt celebrați în fiecare an la data de 21 mai (sărbătoare cu dată fixă), zi în care în toate bisericile ortodoxe se săvârșește Sfânta Liturghie. Sărbătoarea este trecută cu cruce roșie în calendar, iar creștinii nu au voie să spele haine, sa calce, să coasă sau să muncească pământul.
Sfinții Constantin și Elena au rămas în istorie grație rolului lor important în creștinism. Împăratul Constantin este cunoscut drept un adevărat protector al creștinilor, în timpul domniei sale fiind legalizată religia creștină în Imperiul Roman. Înainte de a se întâmpla acest lucru, creștinii erau persecutați, bunurile le erau confiscate, iar mulți ajungeau să plătească chiar cu propria viață credința în Hristos.
La rândul ei, Elena este cunoscută pentru activitățile minunate întreprinse de-a lungul timpului, spunându-se că ea a fost cea care a găsit crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, potrivit istoriei. Mama împăratului Constantin a avut o grijă deosebită față de cei săraci și suferinzi, eliberând numeroși sclavi. Mai mult, ea ajuta creștinii care erau torturați și persecutați.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Constantin cel Mare sau Constantin I a fost un împărat roman care a domnit în perioada 306 – 337. El a devenit conducător al Imperiului Roman după ce i-a înfrânt pe Maxențiu și Liciniu. S-a născut în jurul anului 274, în orașul Naissus din Moesia Superior (Nis, Serbia), și a murit în luna mai a anului 337.
Potrivit legendei, chiar înainte de lupta cu Maxențiu (toamna anului 312), Constantin a văzut pe cer o cruce strălucitoare, deasupra căreia scria „prin acest semn vei birui“. În acea noapte, lui Constantin i s-a arătat în vis Mântuitorul cu semnul crucii, care i-a cerut să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaților săi, pentru a-i proteja. Bărbatul a urmat îndemnul lui Iisus și a câștigat bătălia.
Asemenea altor personalități istorice sanctificate, Constantin cel Mare a fost un apărător sângeros al ordinii. În timpul domniei sale, furtul, crima, adulterul, abandonarea copiilor, etc., erau pedepsite extrem de dur.
Pus în fața respectării principiilor legii, împăratul a fost nevoit să-și execute chiar fiul (cel din prima căsătorie), care a avut relații amoroase cu Fausta, soția lui Constantin. La câteva luni distanță urmează soția lui, care este ucisă la fel, după 19 ani de căsnicie.
În anul 337, la doar câteva zile după Paște, împăratul se îmbolnăvește, iar cu această ocazie decide să treacă la creștinism cu adevărat, fiind botezat de episcopul de Cezareea. Se spune că, după botez, Constantin I a purtat doar haine albe de neofit.
Constantin cel Mare a murit în același an, de Rusalii, undeva în Turcia de astăzi. Trupul neînsuflețit a fost purtat pe catafalc până la Constantinopol, urmând a fo expus în fața palatului imperial.
Flavia Iulia Helena, mama lui Constantin, a fost o femeie extrem de credincioasă, având o grijă deosebită față de cei săraci. Ea a făcut pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene și tot ea a fost cea care a găsit moaștele Sfintei Cruci a lui Hristos, precum și rămășițele celor trei magi.
Se povestește că în timp ce era în pelerinaj, mama lui Constantin ar fi văzut niște oameni care duceau un mort pe o colina, cu trei cruci. Aceștia au apropiat trupul decedatului de fiecare dintre cruci, iar atunci când a atins-o pe cea din urmă, omul a înviat. Așa ar fi fost descoperită crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
Flavia Iulia Helena a fost căsătorită cu generalul roman Constantinius Chlorus.
„Sfântul Constantin a venit pentru creștinii crunt prigoniți vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu.
Datorită împăratului Constantin și a mamei sale Elena, creștinismul a intrat într-o perioada de maximă înflorire, numită de cercetători «Epoca de aur», în care oameni sfinți și minți luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina și spiritul creștin autentic“, declara Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al BOR.
Vezi și: Cele mai frumoase mesaje şi urări de Sfinţii Constantin şi Elena. Cei dragi vor rămâne impresionaţi
Se pune că rugăciunea către Sfinții Constantin și Elena este una foarte puternică, putând reface căsnicii aflate în pragul de a se destrăma. Totuși, oricine simte că are nevoie de un ajutor sufletesc poate să rostească această rugăciune. Dacă este rostită în ziua praznicului, ruga are putere dumnezeiască.
„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, Voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri. Voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului. Voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori.
Pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă neputincioşilor. Ci mijlociţi la Dumnezeu şi la preacurata Lui Maică şi pururea Fecioara Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană. Și pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Sfinţi Împăraţi Constantin şi Elena, rugați-vă pentru noi!
Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei ce sunteţi mai cinstiţi decât toţi împăraţii, aleşii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră cu lacrimi vă rugăm. Daţi-ne mângâiere şi nouă celor ce suntem în necazuri. Voi sunteţi mijlocitori Sfintei Treimi şi puteţi să ne ajutaţi nouă.
Auziţi-ne şi pe noi acum. Alungaţi de la noi necazurile şi nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viaţă. Și vindecaţi neputinţele noastre. Tămăduiţi bolile noastre. Potoliţi răutatea noastră. Izgoniţi pe vrăjmaşii nosştri văzuţi şi nevăzuţi. Daţi-ne nouă ca în pace şi în linişte să trăim. Ajutaţi-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. Pentru mântuirea sufletelor noastre faceţi-vă milă cu noi acum, când cu frică şi cu umilinţă zicem către voi aşa: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor! Amin!“.
