Obiceiuri şi superstiţii de Sfinţii Constantin şi Elena. Ce trebuie să ai în casă în această zi de mare sărbătoare pentru noroc

Aproape două milioane de români își sărbătoresc onomastica, an de an, pe data de 21 mai. Este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox, ceea ce înseamnă că momentul vine „la pachet” și cu câteva reguli de urmat pentru credincioși. Află ce obiceiuri și tradiții există de Sfinții Constantin și Elena și ce ar trebui să ai în casă în această zi, pentru noroc.

Sfinții Constantin și Elena, celebrați pe 21 mai

Elena, Ileana, Ilinca, Lenuța, Constantin, Costel, Costică. Toți românii care poartă aceste nume, adică în jur de 1,75 de milioane de persoane, se sărbătoresc în fiecare an, pe 21 mai, data la care Biserica îi prăznuiește pe Sfinții Constantin și Elena.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena sunt considerați protectori ai credinţei creştine, slăviţi de creştinătate „întocmai cu Apostolii”. Constantin cel Mare s-a născut în orașul Naissus (Nis, în Serbia) în jurul anului 274. Și-a câștigat o pagină importantă în istoria creștinilor prin măsurile măsurilor pe care le-a luat în favoarea bisericii şi a preoţilor în timpul domniei sale.

A fost numit „Sfânt” de Biserica Ortodoxă și cea Greco-Catolică, fiind celebrat an de an pe 21 mai odată cu Sfânta Elena, mama sa, precum și în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene). Biserica Romano-Catolică o sărbătorește pe Sfânta Elena la 18 august.

În timpul domniei sale, Constantin cel Mare a restaurat Byzantionul (Constantinopol) și l-a făcut capitala imperiului. Construirea și popularea noului oraș s-au desfășurat foarte rapid. La fel ca și Roma, orașul e construit pe șapte coline și împărțit în 14 districte administrative.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Despre Elena, mama conducătorului, e spune că şi-a eliberat sclavii şi i-a ajutat pe creştinii persecutaţi. Aceasta a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri.

Obiceiuri și superstiții

Așa cum se întâmplă în cazul tuturor sărbătorilor importante ale creștinilor ortodocși, de-a lungul anilor au apărut mai multe obiceiuri și superstiții pe care credincioșii ar trebui să le respecte de Sfinții Constantin și Elena.

Obiceiuri

Se spune că în această zi nu ar trebui ca din casă să lipsească măcar trei boboci de bujori, floarea fiind aducătoare de noroc și fericire în familie.

• În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare.
• În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
• În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
• Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
• Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
• De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
• Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.

Superstiții

Unde există obiceiuri avem și superstiții. Cele mai cunoscute superstiții de Sfinții Constantin și Elena sunt:

• Pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
• Femeile obișnuiesc, pentru a alunga duhurile rele și necurate, să tămâie și să stropească cu agheasmă.
• Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, în mediul rural se folosește și acum datina veche numită și „Sperietoarea vrăjitoarelor”. Toți membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei în jurul unui vas cu lapte și bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând tare să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.