20:07
Scafandrii militari, pregătiți de sezonul estival. Nu doar hotelierii și patronii din turism se pregătesc zilele acestea pentru 1 Mai și sezonul estival, ci și salvatorii din adâncuri. Scafandrii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dobrogea au chemat colegi din alte opt județe ca să fie gata pentru orice apare în minivacanța de Paște și 1 Mai.
Sunt antrenamente intense pe care le fac în fiecare zi in mare, iar scenariile după care acționează sunt din cele mai grele. Cel mai dificil pentru un scafandru este să caute pe fundul mării, în zone unde nu vede nimic. Vara, astfel de situații se intamplă atunci când intervin pentru căutarea turiștilor care se îneacă și sunt trași de curenți în larg. Salvatorii ISU s-au scufundat astăzi la 27 de metri în largul mării ca să găsească un obiect ce le-a fost pus acolo de șefii lor instructori.
Noi muncim 8 ore pe zi, dar uneori le depășim, antrenamentele sunt unele grele, marea este grea, sunt curenți de fund, dar ne luăm măsuri ca totul să fie bine. Tot timpul căutam să stăm în niște paramemetri de siguranță proprie. Fiecare intervenție este deosebită, dar încercam să ne detașăm de latura umană și să ne facem meserie cum trebuie, a spus Traian Lazarec, instructor ISU Dobrogea.
Nimic nu se compară cu scufundarea în mare, cand vine vorba de salvări la adâncime. Cu cât este mai mare adancimea, cu atât mai mare e și presiunea care apasă pe corpul celui care se scufundă. Și asta nu e tot. La ISU Dobrogea scafandrii au costume speciale pentru misiunile sub apă. Sunt echipamente complexe menite să-i protejeze pe scufundători și să îi țină în siguranță mult timp sub apă.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Muncim foarte mult. Trebuie să avem minim 50 de ore și suntem chemați de 2 sau 3 ori aici la antrenamente. Este greu, mai ales că cei înecați nu sunt căutați pe mare liniștită și este greu. Curenții sunt cei mai dificili și nici vizibilitatea nu este întotdeauna foarte bună, a declarat Cristian Sabău, ISU Bihor.
Avem o vestă de salvare-compensare iar cea mai importantă este consola pe care avem, un barometru care ne arată cât aer comprimat avem în butelie, un profundimetru care ne arată la ce adâncime suntem în momentul scufundării și la ce adâncime am fost ultima oară. De exemplu, la scufundarea de ieri am fost la 27 de metri, a mărturisit Adrian Stroe, ISU Brașov.
Pe lângă tehnicile de scufundare, pompierii testeaza și capacitatea de rezistență la frig și coordonarea în apa foarte rece, dar și anduranța echipamentelor specifice la condiții extreme. Pericole sunt la tot pasul.
Antrenamentele sunt, de fapt, o pregătire continuă, ritmul de intervenții în sezonul de vară este rapid și în timp scurt. În primul rând este nevoie de o pregătire fizică foarte bună, plus trebuie să știm tot ce este legat căutarea unui obiect, tot ce ține de scufundarea, reglarea flotabilității, deplasarea în curent. Marea Neagră este dificilă. Am fost puși să ne deplasăm la mal singuri pentru că ambarcațiunea nu mai putea sta pe mare. Curentul de fund al mării este puternic. Se creează aceea confuzie între curentul de suprafață și curentul de fund. Curentul de fund te trage către larg și automat apare atacul de panică. Bineinteles, trebuie să acționăm cum trebuie. Suntem în alertă 24 de ore din 24, a menționat Marian Ciulei, comandantul centrului de antrenament scafandri ISU Dobrogea.
Scafandrii ISU Dobrogea și colegii din cele 8 județe detasați pe Litoral vor fi în alertă pe toată durata mini-vacanței de Paște și 1 Mai, dar și pe parcursul întregului sezon estival.
