Sărăcia din România a împins oamenii spre furtul din supermarketuri. Cum au reușit patronii să limiteze acest lucru: „Sunt mulţi care nu au din ce să-şi mai ia mâncare”

Pandemia cu siguranță a afectat oamenii la nivel mondial din întreaga lume. Nivelul de trai, după cum bine știm, nu este unul tocmai excelent la nivelul țării, astfel că mulți români recurg la furtul din supermarketuri pentru a putea supraviețui.

Furtul din supermarketuri, fenomenul care este în creștere

Acest an a venit la pachet cu creșterea prețului la alimente. Deși în România, teoretic prețurile sunt mai scăzute decât cele din vestul Europei, puterea de cumpărare a românilor este una foarte scăzută. Românii cu venituri mici își permit din ce în ce mai greu să își cumpere produse pentru a trăi la limita subzistenței, astfel că recurg la infracțiunea de furt.

Fenomenul este unul foarte des întâlnit, iar dacă unii judecă astfel de comportament, ceilalți înțeleg oarecum de ce oamenii recurg la astfel de infracțiuni. Salariul minim net este unul foarte mic, de aproximativ 250 euro lunar, lucru care îi împinge pe anumiți români să recurgă la acest gest antisocial.

Camerele de supraveghere precum și agenții de pază nu sunt suficienți pentru a combate acest fenomen, astfel că managerii magazinelor recurg la tot felul de metode pentru a stopa furturile. În cazul Carrefour din cartierul Berceni, aceștia au decis să monteze dispozitive antifurt inclusiv pe conservele de pește.

„Se fură foarte mult, mai ales conservele, sunt mulţi oameni săraci care nu au din ce să-şi mai ia mâncare, nu le ajung banii”, a fost explicaţia vânzătorilor.

Desigur, Mega Image, la rândul său a ales să folsoească același sistem care poate fi regăsit pe pungile de fistic. Cert este că fenomenul nu are loc doar în București, ci în supermarketurile din întreaga țară.

Salamul reprezintă ținta hoților

Astfel de cazuri pot fi întâlnite și în supermaketurile Lidl din Cluj unde, batoanele de salam sunt principalele produse furate. Astfel, managerii de magazin au hotărât să adauge la capetele acestora, sisteme antifurt pentru a diminua din pagube.

„Înainte mai dispărea câte o bucată de salam de Sibiu, acum nu mai au cum să le fure. Într-un fel îi înţeleg, sunt mulţi oameni care au rămas fără locuri de muncă pe criza asta sau care nu mai fac faţă cheltuielilor, însă nici nu putem să-i lăsăm să fure, iar noi să plătim ce iese pe minus”, a spus una dintre vânzătoare.

Deși mâncarea este ieftină în comparație cu celelalte state, alimentele sunt în continuare destul de scumpe pentru veniturile multor români. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a anunțat în acest an că indicele global al prețurilor la alimente a crescut consecutiv pentru a 12-a oară.

Veniturile din alte țări sunt de aproximativ patru – cinci ori mai mari, astfel că puterea de cumpărare este mai mare, chiar dacă prețurile sunt cu o idee mai crescute decât în România. Potrivit Institutului Național de Statistică, doar unul din nouă angajați români câștigă un salariu de peste 1.000 de euro net lunar.