Rusia și Ucraina vor avea o nouă rundă de discuții, luni. Ce propuneri au cele două state implicate în război

Ana Anitoiu 14.03.2022, 10:41
Rusia și Ucraina vor avea o nouă rundă de discuții, luni. Ce propuneri au cele două state implicate în război

Rusia și Ucraina vor avea o nouă rundă de discuții, luni. Acestea vor avea loc prin videoconferință. Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a anunțat ce convorbire este programată în noua sesiune de tratative, precum și ce propuneri au fost formulate.

Despre ce vor vorbi ucrainenii și rușii în noua rundă de discuții

Potrivit lui Mihailo Podoliak, între cele două părți implicate în conflict au loc negocieri non-stop prin videoconferințe. Consilierul prezidențial a precizat că grupurile de lucru funcționează constant, în contextul în care multe probleme necesită o atenție permanentă.

„Luni, 14 martie, va avea loc o sesiune de negocieri pentru a rezuma rezultatele preliminare”, a scris pe Twitter consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Ce propuneri au fost formulate

Anterior, consilierul prezidențial ucrainean a declarat că Ucraina nu va renunța la niciuna dintre pozițiile sale și că nu va lua în considerare ultimatumurile pe care le primește din partea Rusiei. Kievul vrea retragerea trupelor lui Vladimir Putin și încetarea războiului.

„Propunerile noastre sunt pe masă. Sunt foarte dure. Printre acestea, retragerea trupelor și încetarea focului. Nu vom renunța la niciun punct, din principiu”, a spus Mihailo Podoliak.

De asemenea, consilierul prezidențial ucrainean a spus că Ucraina va obține rezultate concrete după discuțiile cu Rusia. Într-un videoclip publicat pe Twitter, el a declarat că Moscova a devenit „mult mai sensibilă la poziția Ucrainei” și a început să pună problema constructiv.

Rusia si Ucraina vor avea o noua runda de discutii, luni
Presedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski

Sute de mii de ucraineni se confruntă cu lipsuri extreme

Comitetul Internațional al Crucii Roșii a transmis că sute de mii de ucraineni se confruntă cu lipsuri extreme sau totale de produse de bază precum hrană, apă și medicamente în Mariupol și mulți se adăpostesc în subsoluri neîncălzite.

Astfel, Kievul speră că discuțiile cu Ucraina vor face posibilă evacuarea mai multor civili, mai ales din zonele ce au fost atacate intens de forțele militare ale liderului rus Vladimir Putin, precum orașul Mariupol.

Administrația acestui oraș a transmis, duminică, faptul că ar fi trebuit să sosească un convoi mare de ajutor umanitar destinat orașului, dar nu s-a întâmplat acest lucru. Locuitorii prinși în capcană aveau mare nevoie de ajutor.

Președintele Ucrainei vrea o întâlnire cu Vladimir Putin

La rândul lui, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică, într-un mesaj video publicat pe Facebook, că echipa lui continuă să lucreze pentru negocieri diplomatice cu Rusia și pentru o întâlnire a sa cu Vladimir Putin.

„Reprezentanții delegațiilor țărilor noastre vorbesc în format video în fiecare zi. Delegația noastră are o sarcină clară – să facă totul pentru a asigura o întâlnire a președinților. Întâlnirea pe care sunt sigur că oamenii o așteaptă”, a spus președintele Ucrainei.

În urma unei conversații telefonice pe care Vladimir Putin a avut-o sâmbătă cu președintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz, surse de la Palatul Elysée au declarat că președintele rus și-a schimbat tonul. Nu mai vorbește despre „denazificarea” Ucrainei şi nici despre destituirea preşedintelui Zelenski.

În plus, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a declarat că țara lui este dispusă să renunțe la aderarea la NATO, cu o condiție. Mai exact, membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine trebuie să-i ofere un „sistem de garanţii similar celui al NATO”.

„Rusia este dispusă să discute despre garanţii pentru securitatea Ucrainei, dar împreună cu garanţii de securitate pentru Rusia şi pentru statele europene”, a declarat în replică omologul său rus, Serghei Lavrov.

Moscova a descris drept garanții de securitate pentru ea, în cererile către NATO și SUA, ca Alianța Atlanticului de Nord să nu se mai extindă către est, mai ales către Ucraina. Mai mult, Rusia a cerut retragerea trupelor şi bazelor Alianţei din statele care au aderat la NATO după 1997 – inclusiv din România.

De altfel, președintele rus Vladimir Putin și-a motivat decizia de a declanșa o „operațiune militară specială” prin: respingerea acestor solicitări de către Occident și presupuse abuzuri împotriva separatiștilor pro-ruși din Donbas.

Anterior, pentru restabilirea păcii, liderul rus a mai cerut și ca Ucraina să recunoască anexarea Crimeei de către Rusia și independenţa autoproclamatelor „republici populare” Donețk și Lugansk.

Urmăriți Impact.ro și pe
Ana Anitoiu
Cine sunt? Un om, înainte de orice altceva. Mi-am descoperit înclinația către scris pe vremea când n-aveam buletin. Mă fascina Eminescu și câștigam un concurs de poezii. La liceu, am lăsat...