România este unul din cele mai lovite state de fenomenul deșertificării din Uniunea Europeană, susțin reprezentanții Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), federație cu un grad mare de reprezentativitate la nivel național, a producătorilor agricoli. Ce zone din țară sunt cele mai afectate?
România este una din cele mai afectate țări de fenomenul deșertificării, au atras atenția membrii federației LAPAR, cu ocazia Zilei mondiale pentru combaterea deșertificării și a secetei.
Aceste degradări a ecosistemelor din spaţiile semiaride, care nu se mai pot regenera, ca urmare a unor factori naturali şi antropici au un impact negativ asupra agriculturii din România. Zonele cele mai lovite de deșertificare, în acest an sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei.
„Numai în județul Dolj, solurile nisipoase reprezintă mai mult de 100.000 de hectare, iar în fiecare an suprafața acoperită de nisipuri crește cu mai mult de 1.000 de hectare, după constatările fermierilor și specialiștilor. Iar acest lucru este întărit și de cercetările experților Uniunii Europene, care arată că în România situația este critică la granița cu Bulgaria”, explică reprezentanții federației într-o postare pe Facebook.
De asemenea, „Sahara Olteniei” este din nou adusă în prim-plan, fiind zona cuprinsă între Corabia, Calafat și Craiova, unde zona de deșert este are drept cauză tăierea perdelelor de pădure, care opreau aridizarea solului. Amintim că acum 50 de ani pădurile reprezentau 12% din suprafața județului Dolj, iar la ora actuală putem vorbi de numai 7 procente, mai grav fiind că această suprafață este în constantă scădere.
LAPAR atrage atenția că Uniunea Europeană nu a elaborat încă o strategie comună pentru combaterea deșertificării, în contextul în care fenomenul afectează grav culturile și din alte state precum Spania, Portugalia, Italia, Cipru, Grecia și Bulgaria. Reprezentanţii federației consideră că soluţiile pentru combaterea acestui fenomen sunt puţine și constau în înfiinţarea de perdele de protecţie şi împăduriri în zonele afectate. Eforturile ar putea fi concretizate și printr-o serie de „dezbateri reale care să permită punerea la punct a unui plan comun de combatere a deșertificării, inclusiv alocarea de fonduri pentru acest domeniu”.