România, săraca țară bogată: cum am depășit Grecia, Croația, Slovacia

Gabriel Peneș 03.03.2023, 11:42
România, săraca țară bogată: cum am depășit Grecia, Croația, Slovacia

România este o țară a contrastelor, lucru ce se reflectă și în datele statistice care analizează situația economică a țării și poziționarea acesteia în ansamblul statelor europene. Pe hârtie, o parte dintre români o duc mult mai bine decât cetățenii altor țări UE, unele fiind chiar surprinzătoare. Dar diferența cea mai șocantă este, de fapt, cea din interiorul țării, între situațiile economice ale provinciile istorice și județelor.

România, săraca țară bogată

România pare o țară în care nu există „zonă de mijloc”, ci doar extreme. Nu există „gri”, ci doar „alb și negru”. Acest lucru este reflectat și de statisticile economice ce raportează situația din țara noastră la cea a altor state europene, dar mai ales, atunci când vine momentul să comparăm situația din însuși interiorul țărilor, defalcat pe județe și provincii istorice.

România are, la ora actuală, un PIB/capita (Produs Intern Brut pe cap de locuitor) mai mare decât Bulgaria. Ne separă deja cam 20 de puncte procentuale. Dar avem un PIB/ capita calculat la paritatea puterii de cumpărare semnificativ mai mare și decât în unele țări din zona euro, spre exemplu, decât Grecia, Slovacia, Croația, Letonia și suntem foarte aproape de Ungaria, a explicat Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen la o conferință organizată de Banca Națională. Probabil că în 2022 am depășit probabil Portugalia sau Polonia, a mai spus Dumitru.

Trebuie știut că „paritatea puterii de cumpărare” măsoară puterea de cumpărare a unei monede, exprimată într-o altă monedă de circulatie internațională, de regula euro sau dolari.

România, săraca țară bogată: cum am depășit Grecia, Croația, Slovacia
România a depășit țări ca Grecia, Croația și Slovacia, la paritatea puterii de cumpărare și se apropie de nivelul Ungariei

Cum am depășit Grecia, Croația, Slovacia

Expansiunea PIB din primele nouă luni din 2022 a însemnat și creșterea cu 22% a PIB/capita, de la 8,8 mii euro la 9 luni 2021 la 10,7 mii euro la 9 luni 2022- cea mai mare creștere din UE, arată o analiză transmisă HotNews de economistul șef al Alpha Bank, Ella Kallai. În 2021, țara noastră avea a zecea cea mai ridicată creștere economică, iar în 2022 a douăsprezecea cea mai ridicată creștere economică.

Dar situația se complică atunci când vine vorba să comparăm situația și dezvoltarea economică în interiorul României. Din 42 de județe (41, plus Bucureștiul), doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media națională, celelalte 27 având o dinamică mai slabă, deteriorându-și poziționarea relativă.

Cel mai bogat „județ” este, de departe, București. Are 263% din media Uniunii Europene la paritatea puterii de cumpărare, cu alte cuvinte este de peste 2,5 ori mai bogat decât media. Din păcate, suntem bine reprezentați și la celălalt capăt al clasamentului.

Cel mai sărac județ din țară este Vaslui. Raportul dintre cele două (București și Vaslui) este de aproape șase la unu, adică de șase ori mai mare PIB/capita în București decât în Vaslui, a explicat Ionuț Dumitru.

România, săraca țară bogată: cum am depășit Grecia, Croația, Slovacia
Capitala și zona Bujcurești-Ilfov au cunoscut cea mai intensă dezvoltare din România, în timp ce alte județe, ca Vasluiul, rămân printre cele mai sărace zone din țară și din UE

Regiunea București-Ilfov , cea mai dezvoltată zonă din țară

De altfel, acest raport este printre cele mai mari din Europa, iar dacă ne uităm la nivel de județe, o să vedem că în ultimii 20 de ani, din 42 de județe, doar 15 au avut o dinamică mai rapidă a PIB/capita decât media național. Celelalte 27 au avut o viteză de dezvoltare mai redusă, deteriorându-și poziționarea relativă.

Județele care se dezvoltă cel mai rapid sunt București, Cluj, Timiș, Alba, Sălaj, Tulcea și Sibiu, în timp ce cele care au pierdut cel mai mult în porționare relativă față de media națională sunt Covasna, Ilfov, Constanța, Harghita, Mureș, Galați, Vrancea, Bihor și Bacău.

În același context, regiunea București-Ilfov este, la scară europeană, pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS2, cu nivel al PIB-ului per capita 164 față de media de 100 a UE. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen sau Koln.

Pe de altă parte, avem și regiunea de Nord-Est a țării care este doar la 46% din media Uniunii Europene, la coada clasamentului. Ocupă locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană, a mai spus Ionuț Dumitru.

Potrivit celor mai recente date disponibile la Institutul Național de Statistică, Capitala „producea” în 2019 peste un sfert din PIB-ul României. Banatul contribuie cu 9,5%, oltenii ”aduc” 7,7% (cel mai puțin), Moldova contribuie cu 10,3% iar regiunea sud-est cu 9,4%. Prin urmare, ordinea în care regiunile contribuie la PIB este: București, zona de Nord-Vest, Muntenia, Centrul țării, Moldova, Regiunea Sud-Est, Banat și Oltenia.

Urmăriți Impact.ro și pe
Gabriel Peneș
- Născut în 1966, absolvent de Istorie, lucrez în presă din 1996       -    Redactor, playtech.ro, 23.06.2021 -       -     Redactor, playsport.ro, 16.01. 2021 - 03.06....