Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat recent că Rusia va face „totul pentru a interesele rusofone din Moldova” sa nu fie afectate. Declarația ministrului este doar una dintr-un șir lung de declarații împotriva Republicii Moldova, de la începutul războiului din Ucraina.
„Vom face totul pentru ca interesele populației rusofone din Moldova să nu fie afectate în niciun fel”, a declarat ministrul rus de Externe. „Să nu uităm că, pe lângă Transnistria, în Moldova mai există şi Găgăuzia, care, de asemenea, revendică un statut special. Apropo, ea are unele elemente ale unui statut special. Şi cred că liderii moldoveni vor face ceea ce trebuie dacă vor înceta jocurile geopolitice impuse de occident şi se vor gândi la interesele acelor oameni care trăiesc unul lângă altul”, a declarat Lavrov.
Nu este prima dată când partea face referire la Republica Moldova și la statutul special al teritoriilor Transnistria și Găgăuzia. Într-o declarație din luna iunie a acestui an, Lavrov a spus că se încearcă transformarea Republicii Moldova în „a doua Ucraină”.
„Desigur, din R. Moldova se încearcă clar să se facă a doua Ucraină… Asemenea abordare din partea actualei conduceri a Moldovei este foarte semnificativă când anunţă că: «Începem procesul de aderare la Uniunea Europeană, o să vedem ce ne vor promite şi o să decidem dacă rămânem în Comunitatea Statelor Independente»”, a declarat el.
În luna iulie a acestui an, un oficial din așa numita republică Transnistria a anunțat că regiunea ia în calcul unirea cu Rusia și își menține cursul spre independență, pe baza unui referendum din 2006 în care 89% dintre votanți au susținut-o.
Declarațiilor oficialilor ruși li se adaugă și aproape 150 de alerte false cu bombă care au vizat teritoriul Republicii Moldova de la începutul anului, fiind vizate peste 885 de locații.
Scenariile se repetă aproape de fiecare dată.
Autoritățile moldovene primesc informații despre minarea unor instituții publice sau private prin e-mail sau prin servicii criptate de mesagerie.
Toate apelurile s-au dovedit a fii false, iar cei care fac amenințările sunt prinși la scurt timp după înregistrarea apelurilor. Potrivit poliției moldovene, aceștia sunt de obicei cetățeni moldoveni sub influența alcoolului, care regretă ulterior fapta.
Toate alertele prin e-mail sunt în limba rusă, iar urmele autorilor duc în străinătate, potrivit zdg.md. În luna ianuarie, poliția a identificat un minor dintr-un sat din Găgăuzia care a recunoscut că făcea parte dintr-un grup internațional care lansa alerte cu bombă în țările din regiune.
În cadrul unui interviu din luna iulie, ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că cetățenii Republicii Moldova trebuie să se simtă în siguranță, neexistând un pericol iminent privind o eventuală agresiune pe teritoriul Republicii Moldova.
„În prezent, cetăţenii Republicii Moldova trebuie să se simtă în siguranţă. Forţele ruseşti desfăşoară acţiuni de luptă în sud-estul Ucrainei, o distanţă care ne asigură stabilitate”, a apreciat Anatolie Nosatîi.
El a dat asigurări că planurile militare are Rusiei nu vizează teritoriul moldovean.
„Pe canalele oficiale, din mai multe surse, s-a comunicat că planurile militare ale Federaţiei Ruse nu vizează teritoriul Republicii Moldova”, a insistat Anatolie Nosatîi.
Pe de altă parte, în timpul vizitei în România, președintele Maia Sandu nu a exclus ca războiul să se extindă.
„Suntem îngrijoraţi şi admitem toate scenariile, inclusiv cele mai pesimiste şi ne pregătim pentru ele. În situaţia în care Rusia va încerca să atace Republica Moldova, evident că vom cere ajutor”, a declarat Maia Sandu, întrebată de jurnaliştii români dacă admite scenariul unui război pe teritoriul Republicii Moldova.