Ministrul Justiției, Ana Birchall, și-a pierdut funcția de ministru al Justiției. E a fost pusă „pe făraș”, decizie luată în ședința Comitetului Executiv al PSD de vineri, adică acel CEx în care se luau decizii similare în epoca Dragnea.
Ana Birchall și-a pierdut funcția de ministru al Justiției, decizie luată în ședința CEx a PSD de vineri. Decizia pare luată la presiunea baronilor PSD, care au cerut insistent schimbarea ei, întrucât intențiile sale nu se aliniau agendei partidului. Birchall va rămâne în Guvern, fiind propusă pentru postul de vicepremier pe parteneriatul strategic.
Mai exact, Ana Birchall ar fi dorit să desființeze Secția Specială pentru Investigarea Magistraților, adică acea secție care a părut că acționează la comanda puterii și a decis să ancheteze magistrații incomozi. Cel mai celebru nume de pe această listă este cel al Laurei Codruța Kovesi.
De asemenea, se pare că Ana Birchall ar fi refuzat să promoveze la ministerul Justiției oameni împinși de PSD în față. Birchall și-ar fi dorit o instituție cât mai puțin politizată, iar acest lucru a deranjat. Mai mult, Ana Birchall a ieșit joi să anunțe mai multe modificări în domeniul justiției, unele dintre ele fiind în defavoarea persoanelor certate cu legea.
E posibil ca acest lucru să fi deranjat. Mulți analiști politici nu se feresc să pronunțe cuvântul „mazilire” în cazul Anei Birchall.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Mai ales când au aflat pe cine pregătește PSD pentru funcția de ministru al Justiției.
PSD o va propune pe Dana Gârbovan, președintele UNJR, ca viitor ministru al Justiției. Trecutul său e unul controversa și mulți colegi de breaslă susțin că nu ar apăra interesele justiției.
Mai mult, Dana Gârbovan este cea care a susținut schimbările la Legile Justiției, intens promovate în epoca Dragnea, pe care fostul lider al PSD le-ar fi vrut adoptate.
Dana Gârbovan conduce Uniunea Națională a Judecătorilor din România, o organizație care nu e recunoscută de o mare parte a corpului magistraților. Imediat după publicarea rapoartelor GRECO, cele care criticau România, Gârbovan a arătat că acestea sunt subiective și nu reflectă realitatea.
„In raport se analizeaza din nou „problema” modificarii art. 64 alin. (3) din Legea 304/2004, in sensul ca solutiile procurorului de caz pot fi infirmate de procurorul ierarhic superior nu doar pentru motive de nelegalitate, ci si de netemeinicie. Modificarea a starnit ample proteste publice impotriva modificarilor aduse legilor justitiei, acestea avand la baza pur si simplu o manipulare grosolana: protestatarii sustineau ca prin includerea netemeiniciei ca motiv de infirmare a unei solutii, politicul ar putea interveni in dosare pentru ca cei acuzati de savarsirea unor infractiuni sa nu fie trimisi in judecata. Aceasta „temere” care nu avea nici un temei legal a fost insa rostogolita sustinut, fiind preluata intr-o prima etapa si in opinia preliminara a Comisiei de la Venetia. Chestiunea a fost insa lamurita ulterior, teoria propagandista fiind demontata printr-un argument simplu si clar: prevederea ca procurorul poate infirma actele procurorului pentru netemeinicie exista de multa vreme in Codul de procedura penala, nefiind ceva nou introdus prin Legea 304/2004. (…) expertii GRECO reiau problema in aceeasi nota, dovedindu-se pur si simplu surzi si orbi la argumentele ce deriva din dispozitii exprese ale legii, de necombatut”, spunea, la acea vreme, Dana Gârbovan.
