O operațiune periculoasă va fi pusă în mișcare la granița României. După 78 de ani de la eveniment, s-a dat ordinul, iar sârbii trec la acțiune. Căldura și seceta cu care s-au confruntat mai multe țări din Europa au avut și consecințe nebănuite. Nivelul scăzut al Dunării, un record pentru ultimii ani, a scos la lumină dovezi ale trecutului sângeros al continentului.
Între 5 și 7 septembrie, la ordinul generalului-locotenent Walter Stettner Ritter von Grabenhofen, militarii nemți au scufundat nu mai puțin de 177 de ambarcațiuni ce aparțineau flotei Germaniei de pe Marea Neagră, în timp ce flota se retrăgea din calea Armatei Roșii.
Acum, peste 20 de nave stau pe fundul Dunării la Prahovo, la distanță mică de granița cu România și Bulgaria. Odată cu scăderea nivelului fluviului, trei dintre acestea au ieșit la lumină. Un catarg, puntea și o parte din cala unei nave au ieșit la suprafață.
Epavele din al Doilea Război Mondial au îngreunat navigația în zonă timp de aproape opt decenii pe porțiunea Dunării de dincolo de defileul Porțile de Fier II. Pericolul este dat de faptul că acestea au la bord și în prezent muniție neexplodată.
Din pricina prezenței navelor, navigația este chiar imposibilă în unele zone, chiar și atunci când apa are un nivel ridicat – pe o lungime de șase kilometri, porțiunea navigabilă este, de fapt, un canal îngust de 50 de metri.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Nu este prima oară când aceste epave ies la suprafață, ci de fiecare dată când nivelul Dunării scade. Ultima oară când s-a întâmplat a fost în 2017.
În ultimii zece ani, autoritățile din Serbia au încercat de mai multe ori să scoată navele scufundate în al Doilea Război Mondial din Dunăre, însă operațiunea nu a putut fi realizată din lipsa de fonduri. Acum, statul a găsit o soluție și va acționa.
Miercuri, ministrul adjunct al transporturilor din Serbia, Veljko Kovacevi, a anunțat că îndepărtarea epavelor va începe începând din luna octombrie a acestui an, finanțarea fiind asigurată de la Uniunea Europeană şi de la Fondul Mondial pentru Natură. Costul total al proiectului care va dura cel puţin cinci ani este estimat la 32 de milioane de euro.
Ministrul a precizat că o operațiune similară s-a încercat în România, în anii ’80, însă acea epavă a explodat, provocând moartea a două persoane. Cu toate astea, oficialul a subliniat că tehnologia din prezent face posibilă identificarea locului exact al muniţiei neexplodate şi a modului optim de a ajunge la epave.