Pe cine ar fi turnat Mugur Isărescu la Securitate. A început procesul pentru guvernatorul BNR

Procesul prin care CNSAS solicită instanței de judecată să constate calitatea de colaborator al fostei Securități a lui Mugur Isărescu a început vineri la Curtea de Apel București. La primul termen de judecată, guvernatorul Băncii Naționale a României a fost absent, și-a trimis doar avocatul, pe fostul ministru liberal al Justiției, Valeriu Stoica. Prezent la proces a fost și avocatul Gheorghe Piperea, care a depus o cerere de intervenție pentru a fi admis în proces din partea Asociației Parakletos.

Pe cine ar fi turnat Mugur Isărescu la Securitate. A început procesul în care se va stabili dacă guvernatorul BNR a fost colaborator al Securității

La primul termen al procesului în care CNSAS solicită instanței să stabilească faptul că Mugur Isărescu a fost turnător la Securitate, guvernatorul BNR nu a fost prezent. El a fost reprezentat de avocatul Valeriu Stoica, fost președinte al PNL și fost ministru al Justiției în Guvernul Isărescu (decembrie 1999 – decembrie 2000).

Potrivit reprezentanților CNSAS, Mugur Isărescu ar fi fost racolat de Centrala de Informații Externe la începutul anilor 1970, pe când lucra la Institutul de Economie Mondială. Guvernatorul Băncii Naționale, spun cei de la CNSAS, ar fi dat, de-a lungul anilor, zeci de note informative sub pseudonimul Manole. Acuzațiile au fost respinse de Isărescu, motivând că ar fi primit chiar adeverințe de necolaborare.

Între timp, se pare că ar fost descoperite alte documente din dosare operative, potrivit cărora, atât cetățeni români cât și străini se plângeau de condițiile în care erau nevoiți să trăiască sub regimul comunist.

În cadrul termenului de astăzi, avocatul Valeriu Stoica a ridicat problema ilizibilității documentelor depuse de CNSAS, mai exact acestea nu pot fi citite.

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

În fapt, notele lui Mugur Isărescu ar fi fost informații tehnice despre colegii săi, spre exmplu, cât de bine vorbesc aceștia engleza, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR, citat de stirileprotv.ro

Prezent și el la primul termen de judecată, avocatul Ghorghe Piperea, cel care a sesizat CNSAS cu privire la calitatea de colaborator al Securității a lui Isărescu, a depus o cerere de intervenție pentru a fi admis ca parte în proces din partea Asociației Parakletos.

Instanța a amânat dezbaterile pentru data de 30 octombrie, pentru ca părțile să ia la cunoștință solicitarea avocatului Piperea.

CNSAS: Mugur Isărescu, turnător în perioada 1979-1989

În cererea înaintată instanței, CNSAS evidențiază faptul că Mugur Isărescu a fost informator al Securității în perioada 1979-1989. În tot acest timp el furniza informații cu privire la persoane care se plângeau de regimul totalitar din România, cu precădere cele care aduceau comentarii negative asupra nivelului de trai din țară.

„Reţinem, astfel, notele din 16.12.1987 şi 05.03.1985, redactate olograf şi semnate de pârât cu numele conspirativ (…), prin care acesta informa Securitatea despre comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist faţă de alte ţări, respectiv:

• În legătură cu atitudinea din ultimul timp a I.D., sursa poate relata: 1. ‘Are răbufniri destul de dese de nemulţumire faţă de aspecte sociale precum: transportul în comun din Drumul Taberei (acuzat că îi răpeşte mai mult de o oră); încălzirea locuinţei în care trăieşte; aprovizionarea cu alimente; programele de televiziune. Are tendinţa de a face comparaţii cu situaţia din alte ţări. (…) Sursa a constatat o accentuare evidentă a manifestărilor de nemulţumire după ce a divorţat (…).
• În legătură cu întâlnirea din 05.03.1985 dintre E.D. şi M.I. şi D.W. (…) sursa poate relata următoarele: ‘(DW) în discuţii a menţionat dificultăţile întâmpinate de membrii comunităţii diplomatice din Bucureşti în această iarnă (în legătură cu asigurarea gazelor şi căldurii). A arătat că diplomaţii acreditaţi la Bucureşti îşi exprimă nedumerirea în legătură cu acest lucru, întrucât de regulă membrii corpului diplomatic sunt protejaţi în orice ţară, în România însă ei au stat în condiţii mai dificile decât populaţia. A manifestat interes faţă de eventualele măsuri care vor fi luate în România pentru depăşirea acestor dificultăţi. De asemenea, dacă în România sunt discutate efectiv alternative de dezvoltare economică sau numai se repetă linia oficială. A pus întrebări în legătură cu unele neconcordanţe între cifrele publicate în presă privind îndeplinirea planului de dezvoltarea a României (de exemplu, din anuarul statistic al R.S.R. reiese că ponderea ţărilor socialiste în comerţul nostru exterior este de cca. 45%, pe când din datele comunicatului de îndeplinire a planului este de 54%”, se arată în cererea depusă de CNSAS.