Patronii vor controale la firmele lor, de la ANAF. Aceștia cer modificarea Codului fiscal

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), împreună cu Camerele de Comerț și Industrie Județene și companiile membre ale acestora, au înaintat miercuri, premierului Nicolae Ciucă, o serie de propuneri față de proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

CCIR consideră ca imperativ necesară consultarea organizațiilor reprezentative ale mediului de business în marja modificării/completării Codului Fiscal, precum și realizarea unor analize de impact corespunzătoare pentru asigurarea unui climat favorabil dezvoltării afacerilor. Asemenea multor țări din occident și România se confruntă cu o criză severă a forței de muncă, în special a lucrătorilor calificați, iar acest aspect poate fi realizat doar prin măsuri care vizează, pe baza unor analize fundamentate, acordarea de facilități, redimensionarea impozitelor etc., astfel încât costurile cu forța de muncă în țara noastră să nu mai fie atât de ridicate, iar migrația forței de muncă să fie diminuată, dacă nu chiar eliminată.

CCIR vine cu propuneri la modificarea Codului Fiscal

CCIR a înaintat Guvernului României o scrisoare conținând mai multe observații și propuneri în ceea ce privește proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Astfel, în contextul măsurilor de modificare a unor reglementări fiscale, trebuie continuate demersurile pentru creșterea colectării la bugetul de stat, astfel încât, pe termen mediu și lung, să nu mai fie necesară majorarea taxelor; în acest sens, susținem faptul că, în cursul acestui an, trebuie luate cu prioritate, toate măsurile de control care se impun din partea organelor fiscale, pentru o cât mai eficientă colectare a impozitelor și taxelor datorate de contribuabili și, în egală măsură, trebuie asigurată o creștere considerabilă a veniturilor la buget de stat prin combaterea evaziunii fiscale și intensificarea controalelor, în sectoarele de activitate cu cel mai mare risc.

CCIR solicită și facilități vizând scutirea de impozit a profitului investit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacități de producție și de a le moderniza pe cele existente.

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Impact.ro

Dovada că Charlie Chaplin a fost ROMÂN! Cum s-a împrietenit cu medicul Ana Aslan

În plus și reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 milion de Euro la 500.000 Euro, pentru încadrarea unei companii în categoria microîntreprinderilor.

„În ceea ce priveşte măsura instituirii unei taxări de 1% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor cu condiţia ca acestea să aibă, obligatoriu, cel puţin un angajat cu normă întreagă, considerăm necesară o evaluare mai aprofundată, în condiţiile în care pentru microîntreprinderile aflate la debut de activitate este dificil să se susţină o normă întreagă. Referitor la propunerea de majorare a impozitului pe dividende de la 5% la 8%, care vizează descurajarea folosirii veniturilor din dividende pentru remunerarea angajaţilor, considerăm că, pentru a avea efecte benefice asupra mediului de business, o asemenea măsură ar trebui corelată cu diminuarea taxelor pe muncă, care sunt încă necompetitive în România”, se arată în comunicat.

Intensificarea controalelor din partea Inspectoratelor teritoriale de muncă

În privinţa propunerii de taxare a contractelor part-time la nivelul salariului minim, CCIR consideră că este necesară reevaluarea oportunităţii implementării acestei măsuri şi analiza impactului specific, întrucât aceasta ar putea determina o mai mare creştere a costurilor cu forţa de muncă, în plină criză existentă pe această piaţă, la nivel naţional şi european.

„Susţinem, în acelaşi timp, necesitatea intensificării controalelor din partea Inspectoratelor teritoriale de muncă pe latura verificării cazurilor de „muncă la negru” şi, implicit, combaterea acestui fenomen”, se arată în document.

De asemenea, măsura ca o persoană să nu poată fi asociat sau acţionar care să deţină peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau a dreptului de vot la mai mult de 3 persoane juridice române care să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor este prea restrictivă şi deopotrivă descurajantă pentru dezvoltarea iniţiativelor antreprenoriale în Români, se mai arată în propunerile trimise de CCIR, Guvernului.

Oficialii CCIR consideră justificată preocuparea legiuitorului delegat de a limita exploatarea abuzivă a regimului fiscal al microîntreprinderii, în cazul acelor contribuabili care, sub pretextul unei multitudini de denumiri şi forme a contractelor de servicii încheiate cu microîntreprinderi, maschează în fapt o relaţie de dependenţă care mai degrabă ar fi trebuit să se constituie într-un contract de muncă/într-un raport de ordin salarial.

În privinţa propunerii de modificare şi completare a articolului 47, alineatul (3), ar trebui exceptate societăţile cu activitate de distribuitori (brokeri) de asigurări, de la punctul g), pentru a diferenţia marile companii de asigurări şi reasigurări de micii intermediari. Potrivit statisticilor oficiale, în România funcţionează peste 10.000 de microîntreprinderi în acest sector, acestea având peste 30.000 de angajaţi, iar peste 80% dintre aceste societăţi îşi desfăşoară activitatea în localităţi având sub 30.000 de locuitori. Prin urmare, CCIR propune exceptarea acestor categorii de întreprinderi de la aplicarea noilor modificări fiscale, astfel încât acestea să îşi poată continua activitatea prin aplicarea regimului fiscal al microîntreprinderilor.

„Vă rugăm să dispuneţi şi analiza impactului modificărilor propuse asupra întreprinderilor individuale (PFA, ÎI, AF), deoarece, în cazul acestora, contribuţia la asigurările sociale practic se va dubla. Concret, aceasta înseamnă că acei mici antreprenori, care realizează venituri mai mari de 5.100 de lei pe lună vor plăti 20.000 de lei, în loc de 10.000 de lei pe an, cât plătesc în prezent, la asigurările sociale”, se mai precizează în scrisoare.

Se solicită reevaluarea unor măsuri

Prin OUG nr.114/28.12.2018 au fost instituite facilităţi fiscale privind veniturile salariale ale angajaţilor din domeniul construcţiilor pentru o perioadă de 10 ani (2019-2029), dar, în prezent, după doar 3 ani şi jumătate, se pune problema modificării acestei reglementări. Este necesară reevaluarea măsurii propuse, întrucât în domeniul construcţiilor, contractele de lucrări au durate de execuţie ce se întind de la mai multe luni, până la mai mulţi ani, iar clauzele contractuale privind costurile lucrărilor şi bugetarea preţurilor la licitaţii sunt ferme şi, ca atare, nu pot fi modificate pe parcurs, consideră CCIR.

„Este necesară analiza impactului modificărilor propuse asupra sectorului transportului rutier de mărfuri şi persoane; prin legislaţia în vigoare, nu sunt considerate a fi impozabile îndemnizaţia de delegare, cea de detaşare, inclusiv îndemnizaţia specifică detaşării transnaţionale, sumele suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate, precum şi orice sume de aceeaşi natură, cu condiţia ca acestea să se încadreze în plafonul de 3 salarii de bază. Dacă s-ar introduce noile modificări propuse la art. 76, după alin. (4), există riscul ca organele fiscale cu atribuţii de control să recalifice veniturile reprezentând îndemnizaţiile mai sus menţionate, ca fiind neimpozabile numai în limita a 33% din salariul de bază şi nu în limita a 3 salarii de bază, ceea ce ar duce, din nou, la imprevizibilitatea fiscală cu care acest sector s-a confruntat până în luna martie 2022”, subliniază CCIR.

De asemenea, este necesară reanalizării propunerii de majorare a limitelor minime ale cotelor de impozitare, atât pentru clădirile rezidenţiale, cât şi pentru cele nerezidenţiale. CCIR propune realizarea unei analize de impact a diferenţelor generate de modificarea propusă faţă de nivelurile actuale ale impozitelor pe clădiri şi implementarea majorării propuse, ulterior, pornind de la calcule concrete şi realiste.

„La categoria impozitelor indirecte, în ceea ce priveşte măsura propusă referitoare la aplicarea cotei reduse de TVA de 5% la achiziţia de locuinţe – la începutul anului a fost majorată valoarea maximă pentru care se poate aplica această cotă, de la 450.000 de lei la 700.000 de lei, iar în prezent se propune reducerea plafonului la 600.000 de lei. Faţă de aceste aspecte, este necesară păstrarea în vigoare a plafonului actual, de 140.000 de euro, la care să se aplice TVA de 5%, pentru o singură locuinţă, per familie, măsură menită să echilibreze preţurile locuinţelor construite şi să încurajeze activităţile în domeniul construcţiilor civile, în România”, se mai arată în document.

În contextul propunerii creşterii cotei de TVA pentru serviciile turistice (de cazare, alimentaţie publică etc.), de la 5% la 9%, Camera de Comerţ consideră oportună evaluarea oportunităţii echilibrării cotei de TVA aplicată serviciilor prestate de agenţiile de turism, care, în prezent, aplică o cotă de 19%. În prezent, agenţiile de turism încasează de la turişti şi plătesc prestatorilor de servicii din turism preţuri, respectiv tarife, la care se aplică o cotă redusă de TVA, dar sunt obligate să aplice cota de 19% la comisionul aplicat de acestea, au explicat reprezentanţii Camerei.

De asemenea, în privinţa creşterii costurilor salariale cu zilierii, în special în agricultură, ei consideră că este necesară o analiză mai aprofundată a situaţiei acestora şi propun, pentru moment, renunţarea la modificările legislative specifice în discuţie, cel puţin până la identificarea unor soluţii şi forme de colaborare care să fie benefice atât angajatorilor cât şi angajaţilor.