După lungi negocieri derulate aproape zi și noapte, Consiliul European a ajuns la un compromis referitor la nominalizările pentru posturile cheie din Uniunea Europeană. Sunt patru persoane care au fost nominalizate pentru aceste funcții. Sunt poziții din care se decide viitorul blocului comunitar. Și din care se dictează politicile economice și sociale.
2019 este anul în care la nivelul blocului comunitar s-au produs ceva schimbări. E anul în care expiră mandatele unor președinți de instituții europene importante. Are loc o reorganizare.
În 26 mai au avut loc alegeri europarlamentare, în urma cărora a fost ales noul Parlament European. Popularii europeni au câștigat cele mai multe mandate, fiind urmați îndeaproape de socialiști. În plen și-au făcut, însă, apariția și membri ai formațiunilor considerate populiste. Matematic, nu pot influența mare lucru. În realitate, însă, pot crea ceva valuri de populism și ideologii anti-europene.
Pe lângă Parlamentul European, care va fi condus de italianul David Sassoli, mai au un cuvânt greu de spus instituțiile cheie ale blocului comunitar: Comisia Europeană, Consiliul European și Banca Centrală Europenă.
Persoanele care vor conduce aceste instituții au fost nominalizate în urma unui acord la care au ajuns, după zeci de ore de negocieri, șefii de stat și de Guvern reuniți în cadrul unui summit la Bruxelles.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Ursula von der Leyen a obținut nominalizarea din partea Consiliului European la capătul a zeci de ore de negocieri. Anterior, numele ei nu spunea nimic, în afara faptului că ocupa funcția de ministru al Apărării în Germania.
Prim-vicepreședinte al CE, Frans Timmermans, era cel care pleca cu prima șansă. Dar popularii europeni, câștigători în alegeri au forțat sistemul “spitzenkandidat” pentru a se asigura că nominalizarea le aparține. Nominalizarea Ursulei von der Leyen a primit votul majorității și are toate șansele să ajungă prima femeie care conduce Comisia Europeană, funcție ocupată acum de Jean Claude Juncker.
Noul Consiliu European ar putea fi condus de Charles Michel. Acest mandat debutează la 1 decembrie 2019 și se încheie la 31 mai 2022. Vreme de doi ani și jumătate, așadar, această funcție, ocupată acum de Donald Tusk, ar putea fi preluată de Charles Michel.
Fiul unui fost comisar european, Michel este văzut drept un politician care nu ia decizii la cald și se dovedește, în cele mai grele situații, un bun reconciliator. El e cunoscut și pentru faptul că a devenit cel mai tânăr premier pe care l-a avut Belgia în aproape 200 de ani. E familiarizat, așadar, extrem de bine cu politicile de la Bruxelles.
Josep Borrell Fontelles este, în prezent, ministrul de Extern al Spaniei, dar s-ar putea muta la Bruxelles unde va prelua funcția de Înalt Însărcinat pentru Afaceri Europene și Politica de Securitate.
Este un post ocupat acum de Federica Mogherini. Fontellas are experiență în administrația de la Bruxelles. Între 2004 și 2007 a ocupat funcția de președinte al Parlamentului European. Rolul său va fi, între altele, să asigure pacea și securitatea internațională în interiorul blocului comunitar.
Va trebui, așadar, să dezamorseze diplomatic anumite conflicte care pot apărea. Mandatul său este de cinci ani și va expira la 31 octombrie 2024.
De precizat că toate persoanele nominalizate în cadrul summitului de la Bruxelles trebuie să mai treacă și testul Parlamentului European. Dar consensul obținut la reuniunea șefilor de stat și de Guvern este unul extrem de important.