Cine e Ursula von der Leyen, prima femeie care ar putea conduce Comisia Europeană: cariera sa, marcată de scandaluri

Alexandru Ioanid 03.07.2019, 11:52
Cine e Ursula von der Leyen, prima femeie care ar putea conduce Comisia Europeană: cariera sa, marcată de scandaluri

După zeci de ore de negocieri la Bruxelles, liderii europeni au ajuns la un compromis legat de nominalizarea privind noul președinte al Comisiei Europene. E vorba de Ursula von der Leyen, ministrul Apărării din Germania, cea care ar putea acum să preia mandatul de la Jean Claude Juncker.

Pilonii Uniunii Europene sunt Germania și Franța. Sunt două state puternice care caută să se impună la fiecare reuniune oficială la nivel european sau summit în care se discută chestiuni importante legate de politica din interiorul UE.

Actualul președinte al Comisiei Europene este Jean Claude Juncker, un politician din Luxembourg al cărui mandat se încheie curând. El a fost puternic susținut la preluarea mandatului, cu 26 de țări care au votat pentru și doar două care s-ar fi împotrivit. Nu ar fi fost posibil fără ca Germania și Franța să nu-și fi dat mână.

Așa s-a întâmplat și acum. Ursula von der Leyen este propunerea șefilor de stat și de Guvern reuniți în Consiliul European, într-un summit în care compromisul a fost obținut greu, iar discuțiile s-au întins pe zeci de ore.

Summit Bruxelles

Ursula von der Leyen, prima femeie care ar putea conduce Comisia Europeană

Ursula von der Leyen a obținut nominalizarea din partea Consiliului European la capătul a zeci de ore de negocieri. Înaintea discuțiilor, actualul prim-vicepreședinte al CE, Frans Timmermans, pleca cu prima șansă. Apoi, popularii europeni, câștigători în alegeri au forțat sistemul „spitzenkandidat” pentru a se asigura că nominalizarea le aparține.

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

Dar nu s-a ajuns la niciun consens. Ulterior, nominalizarea Ursulei von der Leyen a primit votul majorității.  Dacă nominalizarea sa va fi aprobată de Parlamentul European, ea va deveni prima femeie preşedinte al Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen s-a născut în 1958 la Bruxelles, oraşul în care tatăl său Ernst Albrecht lucra pentru noua Comisie Europeană, potrivit News.ro.

Ea a studiat economie la Londra şi medicină în Hanovra pentru ca apoi să intre în politică după ce familia sa s-a întors în Saxonia Inferioară. A stat aproape de cancelarul german Angela Merkel, ea fiind membră în Uniunea Creştin Democrată din 1990.

După ce a ocupat funcţia de ministru pentru Familie, Seniori, Femei şi Tineret din 2005, criticii se aşteptau să dispară din viața politică.

Dar a revenit în forță după ce, chiar în primele zile de mandat, a cerut acces gratuit la grădiniţe şi fonduri pentru părinţii care stau acasă pentru a îngriji copiii. În 2009, a devenit ministrul Muncii în al doilea cabinet al lui Merkel, iar din 2014 ocupă funcţia de ministru al Apărării.

Ursula von der Leyen, carieră marcată de scandaluri

Ascensiunea rapidă a lui Von der Leyen i-a făcut pe mulți să creadă că, la un moment dat,  i-ar putea lua locul lui Merkel. Dar critici au început să apară.

Von der Leyen este cel mai slab ministru al nostru. Este de ajuns se pare pentru a deveni preşedinta Comisiei”, scria fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, pe Twitter.

Mandatul ei în fruntea ministerului Apărării din Germania nu e privit cu ochi buni.

„Nu există destul personal şi nici materiale şi mereu există lipsuri. Trupele sunt departe de a fi echipate complet”, subliniau contestatarii săi.  Ursula von der Leyen a fost vizată și de o anchetă, după ce biroul său ar fi cheltuit milioane de euro din bani publici către firme străine de consultanță. Nici la Ministerul Apărării nu s-a bucurat de susținere totală.

Subalternii săi, printre care ofițeri de rang înalt, susțineau că stilul său de a conduce este distant şi defensiv. Și-ar fi creat în jurul ei o echipă mică de consilieri și deciziile s-ar lua fără consultarea tuturor actorilor implicați.

Ursula von der Leyen a fost acuzată și că ar fi plagiat o parte din lucrarea de licenţă, după cum scrie presa internațională. Verdictul nu a incriminat-o, dar criticii susțin că și-a asigurat acest sprijin prin căi care ridică semne de întrebare privind legalitatea.

Urmăriți Impact.ro și pe