Nu mai bateți câmpii! [Editorial]

Radu Oprișan / 13.10.2020, 12:43
Nu mai bateți câmpii! [Editorial]

De câte ori au fost probleme la echipa națională – și, din păcate, în ultimii ani au tot fost -, a apărut corul comentatorilor superficiali din penumbră. Cei care, absolviți de orice responsabilitate, pot emite tâmpenii cu pretenția de a fi ascultați. Să vină Dan Petrescu, să vină
Olăroiu, Reghe sau chiar Hagi ori Mircea Lucescu!, pretind specialiștii de peluză ca în cele mai de succes scenete Divertis. Dragilor, hai să cădem de acord asupra unui aspect: jobul de selecționer și cel de antrenor de club, fie el de succes, sunt, din foarte multe puncte de vedere, al naibii de diferite! Sunt aspecte în care uzuala expresie ”Și dacă-l aduci pe Mourinho la națională nu face mare brânză” capătă sens.

Profilul selecționerului

Am dezvoltat de curând subiectul plecând de la nuanțările lui Răzvan Lucescu, cel care, la fel ca și Mircea Lucescu, a declarat că nu se simte bine în postura de selecționer, pe care nu și-o mai dorește. Atenție, doi antrenori excepționali de club, cu rezultate fabuloase la nivel continental! Selecționerul se vede rar cu jucătorii și are la dispoziție câteva antrenamente, uneori numai unul!, pentru a-și pune în practică filosofia. Lucrurile merg strună când ai la dispoziție jucători de succes care chiar joacă la cluburile lor, în cazul fericit în campionate puternice și în competiții continentale. Când nu, te snopește Norvegia.

Hai să recapitulăm selecționerii de succes ai României moderne: Mircea Lucescu, Ienei, Pițurcă, Anghel Iordănescu. Primii doi, oameni de geniu, susținuți de generații fantastice, s-au pliat perfect pe particularitățile timpurilor. Piți a fost omul modern de succes, flerul antrenat – fără supărare, Piți! – în jocurile de noroc fiind dublat de inspirație și de un calm interior de lăudat. Nu întâmplător, Pițurcă are calificări la turnee finale.

Ar fi fost Mozart disc jockey? Antrenorul de club vs Antrenorul de succes

Antrenorul de succes de la club este cel care arde în fiecare zi alături de jucătorii săi. În fiecare zi! Mircea Lucescu se implică abrupt în viețile lor, le alege locuințele, îi obligă să meargă la dentist, îi duce la teatru și îi învață ce să mănânce și ce să bea. Superstarurilor de la Inter Milano le îngăduia câte un pahar de Brunello, vin roșu vârtos din Toscana, la porția de paste. Prima grijă a durului și regretatului Halagian era ca jucătorii săi să fie cu banii la zi!

Istericalele și urletele care l-au consacrat pe Dan Petrescu dispar ca prin farmec când nu e în competiție. ”Bursucul” devine cel mai haios și mai agreabil om în afara stadionului! Așadar, să ne înțelegem, oamenii pe care-i cereți în locul lui Rădoi nu au profil de selecționer! Unii nici nu vor postul! Credeți că Mozart ar fi putut trece ușor de la Nunta lui Figaro și, zâmbiți, Don Giovanni la 50 Cent și Așa sunt zilele mele?! Uluitor de onest în declarații, Rădoi a devenit corpul străin pe care fotbalul românesc încearcă să îl respingă.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI