După celebrul episod Sarajevo, din 28 iunie 1914, a cărui victimă Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei a declanșat Primul Război Mondial, alte două asasinate sunt considerate în istorie fapte ce puteau schimba omenirea prin efectele lor.
John Fitzgerald “Jack” Kennedy devenit în mod uzual prin acronimul JFK a fost un politician și jurnalist american, care a ocupat funcția de cel de-al 35-lea președinte al Statelor Unite din ianuraie 1961, până la asasinarea lui din noiembrie 1963. A slujit la apogeul Războiului Rece, iar majoritatea mandatului său a fost dedicată gestionării relațiilor cu Uniunea Sovietică.
Membru al Partidului Democrat, JFK a reprezentat statul Massachusetts în camera Reprezentanților și Senatului înainte de a deveni președinte. La 43 de ani, devenise cel mai tânăr bărbat ce a preluat funcția politică supremă (după Theodore Roosevelt), precum și singurul romano-catolic deținător al “sceptrului” Lumii Noi. De asemenea, a fost primul lider de la Casa Albă care a servit în U.S Navy.
După moartea lui, Congresul a adoptat multe dintre propunerile sale, inclusiv Legea drepturilor civile, cât pe cea a veniturilor, din 1964. Kennedy continuă și în zilele noastre să se afle pe un loc înalt în sondajele americane făcute în rândul istoricilor și a publicului.
Celebru prin propoziția devenită legendară: “Nu întrebați ce poate face țara pentru dumneavoastră, ci ce puteți face dumneavoastră pentru țară”, ca și prin discursul său din 26 iunie ’63, intitulat “ich bin ein Berliner”, în care își expunea sprijnul pentru Germania, la scurt timp după ridicarea Zidului Berlinului. Voi reveni.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Există un precedent funebru în istoria Americii. Anume, Abraham Lincoln, al 16-lea președinte al Statelor Unite, asasinat în loja sa de la Ford’s Theatre de către John Wilkes Booth, la 14 aprilie 1865, în timpul spectacolului “Our American Cousin”, din Districtul Columbia. Booth era un cunoscut actor, dar și spion Confederat de Maryland. Motivul pare să fi fost unul de natură rasială, mai cu seamă după o cuvântare datată în 11 aprilie 1865 a lui Lincoln, în care principala temă a fost promovarea drepturilor negrilor.
Ca urmare a unui nefericit concurs de împrejurări, președintele era împușcat în ceafă cu singurul glonț, aflat în arma de mare calibru, al asasinului. După atentat, Booth s-a aflat pe fugă timp de 12 zile (cu toate că își rupsese un picior sărind din lojă pe scenă imediat după focul tras). A fost găsit la o fermă din Virginia, la aproximativ 100 km sud de Washington. În urma refuzului de a se preda soldaților unioniști a fost ucis de un sergent.
Lincoln a fost și rămâne constant clasat între primii trei președinți ai Statelor Unite de către politologi, istorici și juriști, după George Washington și înaintea lui Franklin D. Roosevelt. Considerat ca un conservator în deplină evitare a acelui tip de așa-numit “radicalism”, care implica abuzarea Sudului, ura față de proprietarul de sclavi, setea de răbunare, comploturile partizane și cererile lipsite de generozitate ca instituțiile sudiste să fie transformate peste noapte de persoane din exterior.
În cazul lui JFK, de fapt al talazului de ipoteze privind asasinarea lui din 1963, altele sunt datele problemei. Mult mai extinse, grave și complexe. Era văzut ca un reper al liberalismului american. Absovent al prestigioasei Universități Harvard, Jack Kennedy a fost protagonistul primei lupte electorale televizate din Statele Unite, alături de adversarul său, Richard Nixon. Punctul lui comun cu Lincoln a fost condiderat rasismul. Mai mult sau mai puțin argumentat. Acestui spinos aspect i se adăugau reformele în educație, sănătatea publică, programul spațial (cu progrese remarcabile), șomajul, locuințele.
În scurtu-i mandat au existat 38 de zile din toamna lui 1962 în care omenirea, în cadrul unui cert Război Rece, s-a aflat în pragul unui conflict nuclear, posibil a fi transformat în Războiul Trei Mondial. Este vorba despre Criza Rachetelor din Cuba, mai precis, de descoperirea făcută de avioanele de spionaj american a unor baze sovietice de lansare a rachetelor SS-4 Sandal în țara dictatorului Fidel Castro.
Acele arme dotate cu focoase termoatomice, având o rază medie de acțiune (2.000 km) erau capabile să lovească un mare număr de importante orașe americane, chiar Washingtonul. La solicitarea a peste 40 de țări necombatante, a ONU, administrația Kennedy a instituit o severă blocadă asupra oricărei nave sovietice. Ca urmare, Nikita Hrușciov a propus demontarea instalațiilor militare din Cuba, în schimbul promisiunii SUA de a nu invada această țară. Cu discreție, America și-a retras forțele din Turcia.
Ca un declarat adept al justiției sociale, John Kennedy a luptat foarte motivat împotriva Mafiei. Fratele său, Robert (Bob), din postura de ministru al justiției, s-a ocupat foarte strict și dinamic de rețelele acesteia, declanșând urmărirea penală împotriva a 228 de membri de frunte ai crimei organizate.
Comisia specială de examinare a Statului a descoperit că CIA (Central Intelligence Agency) îi atribuise lui Sam Giancana, capul Mafiei din Chicago, misiunea de a-l asasina pe Castro. Au circulat zvonuri potrivit cărora liderul interlop l-ar fi ajutat pe JFK să câștige alegerile din 1960 prin intermediul lui Frank Sinatra, mulțumită influenței tatălui său, Joseph.
Pe 22 noiembrie 1963, președintele Kennedy a fost împușcat mortal, pe când efectua un tur al orașului texan Dallas într-o mașină decapotabilă. La scurt timp după atentat, Lee Harvey Oswald a fost arestat ca bănuit făptaș. Nu a trăit decât două zile, fiind la rându-i ucis de către Jack Ruby, lucru ce făcut imposibile procesul și mărturia sa, altfel extrem de așteptate. S-a insituit Comisia Warren, cea mai cunoscută ca implicări în investigații.
Aceasta l-a considerat pe Oswald drept unic făptuitor. Totuși, numeroase sondaje de opinie indică ideea că peste 80% dintre americani nu o acceptă ca ipoteză plauzibilă. Ca urmare, această dramă a fost subiectul mai multor scenarii și puncte de vedere, însă nedovedite concludent.. Asasinarea președintelui Kennedy a generat mai multe teorii ale conspirații decât oricare altă crimă din istorie.
Dintre ele se detașează ca posibili autori: Mafia (așa cum spuneam, Kennedy luase măsuri drastice împotriva crimei organizate, iar Jack Ruby lucrase o bună perioadă pentru Al Capone), CIA (a fost înfuriată de refuzul invadării Cubei în acțiunea Golful Porcilor), FBI (între șeful „Feds-ilor”, John Edgar Hoover și președinte existau conflicte). De asemenea, Petroliștii. Marii jucători pe piața americană a domeniului îi doreau suprimarea, din cauza modificării legii impozitării veniturilor din afacerile cu “aur negru”.
Ar mai fi Federal Reserve. Banca Centrală era îngrijorată de planurile lui JFK de a pune capăt contrafacerii banilor, sprijinind emisiunile monetare prin metale prețioase, Fidel Castro, tiranul comunist care scăpase cu viață din mai multe încercări de asasinare orchestrate de CIA și FBI, URSS (unii au afirmat că președintele american ar fi fost o marionetă a lui Hrușciov, iar după ce i-a fost întors spatele l-ar fi angajat pe Oswald să-l execute. Jaqueline Kennedy, pentru că ar fi înșelat-o repetat, una dintre amante fiind celebrul star, Marilyn Monroe.
Aproape cinci ani mai târziu, in 5 iunie 1968, fratele lui John, Robert (Bob), care candida pentru Biroul Oval, avea să fie răpus tot prin împușcare de un sirian fanatic. Cazul asasinării lui JFK va rămâne, mai mult ca sigur, dacă oficialitățile americane nu vor voi să se implice deplin, cel mai nedezlegat mister din istoria modernă.
