09:00
Deși invizibilă, „ploaia de plastic” se revarsă zilnic asupra oamenilor, mai ales în zonele urbane. Este vorba de o adevărată agresiune a microplasticelelor, particule de dimensiuni foarte mici, rezultate în urma activităților industriale umane și a descompunerii deșeurilor de plastic. Oamenii de știință trag un semnal de alarmă în privința pericolului pe care-l reprezintă pentru mediu și sănătatea oamenilor concentrația tot mai mare a acestor particule în atmosferă.
O ploaie măruntă ne învăluie în fiecare zi. Nu o vedem, nu o simțim, nu o putem mirosi opri gusta, dar o respirăm. Cercetătorii din Noua Zeelandă au concluzionat în cel mai recent studiu că trebuie să luăm în serios „ploaia” de microparticule de plastic ce a invadat atmosfera în cele mai diferite locuri ale lumii.
Estimările făcute de oamenii de știință de la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă, arată că, în medie, aproape 5.000 de microplastice se depun zilnic pe fiecare metru pătrat de pe acoperișurile din Auckland. Praful astfel rezultat înseamnă aproximativ 74 de tone de plastic într-un an, echivalentul a 3 milioane de sticle de plastic, scrie sciencealert.com.
Rezultatul este mult mai mare decât măsurătorile anterioare făcute anterior în orașe precum Londra, Hamburg și Paris. În 2020, un studiu asemănător a indicat o medie de „doar” 771 de microplastice pe metru pătrat depuse zilnic în capitala Regatului Unit. Dar asta nu înseamnă neapărat că aerul din metropola londoneză este mai curat decât cel din Auckland, pentru că diferă dimensiunea microparticulelor contorizate.
La ora actuală, nu există o metodă standard de determinare a numărului de microplastice, ceea ce înseamnă că rezultatele pot varia foarte mult. În Auckland, particulele detectate în timpul experimentului au măsurat între 10 și 50 de microni, doar 3% fiind mai mari de 100 de micrometri.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Studiul din Noua Zeelandă s-a bazat pe 9 săptămâni de analizare a două zone din Auckland: acoperișul unei universități din oraș și una situată pe un gard din suburbiile localității. În ambele locuri, cercetătorii au depistat opt tipuri diferite de plastic aerian. Cel mai întâlnit a fost polietilena, folosită în sacii de băcănie și sticlele de plastic. Când vânturile bat puternic dinspre ocean, microplasticele din oraș tind să crească în cantitate.
Cercetările din acest domeniu arată că situația acestei adevărate „ploi de plastic” ce ne înconjoară zilnic tinde să devină un risc major pentru mediu și sănătate. Studiile inițiale au sugerat că microplasticele se găsesc și ăn sistemul respirator și circulator uman, chiar dacă efectele acestora sunt încă puțin cunoscute de experți.
„Studiile viitoare trebuie să cuantifice exact cât plastic respirăm. A devenit tot mai clar că această problemă a devenit una de risc tot mai crescut””, a spus chimistul Joel Rindelaub, de la Universitatea din Auckland.
În 2019, un studiu de amploare mai mică a detectat microplastice chiar și în zona îndepărtate din Munții Pirinei, care au fost aduse de vânt, cel mai probabil, din localitățile din apropiere. Anul trecut, oamenii de știință au avertizat că microplasticele din aer pot afecta deja clima Pământului. Pe viitor, dacă numărul acestora va continua să crească, aceasta va duce la intensificarea efectului de seră prin absorbția și împrăștierea luminii și căldurii.
Microplasticele sunt rezultatul activității industriale umane, dar și al descompunerii reziduurilor de plastic. De-a lungul timpului, sub acțiunea unor procese mecanice, fizice, chimie și biologice, se reduce integritatea structurală a deșeurilor din material plastic, având loc defragmentarea acestora. Microplasticele pot fi degradate în continuare, ajungând la dimensiuni nanometrice, ceea ce face ca, zilnic, oamenii să fie expuși la o asemenea „agresiune de plastic” în aerul pe care-l respiră.
