Munca ”la negru” poate fi trecută la capitolul vechime. Decizia luată de o instanță din România, regula ce trebuie îndeplinită

Veste nesperată pentru un număr mare de români. Munca „la negru” poate fi trecută la capitolul vechime, potrivit unei decizii luate de o instanță din țară. Care este regula ce trebuie îndeplinită.

Munca „la negru” poate fi trecută la capitolul vechime

O instanță din țară a dat o decizie importantă pentru românii care lucrează fără acte. Potrivit Curții de Apel Târgu Mureș, munca „la negru” poate fi trecută la capitolul vechime în muncă, în anumite condiții.

Decizia nr. 190/2021, pronunțată de Secția I Civilă a Curții de Apel Târgu Mureș spune că „atunci când nu există acte primare pentru așa-numita „muncă la negru”, ipoteză relevantă numai pentru perioadele lucrate până în aprilie 2011, „[î]n această situație (…), recunoașterea vechimii în muncă se realizează cu orice mijloc de probă”, potrivit Avocatnet.ro.

Potrivit Codului Muncii, nicio activitate desfășurată în absența unui contract de muncă, după luna aprilie 2011, nu mai constituie aport juridic de muncă.

Noțiunea de „documente primare” ce apare în decizia CA Târgu Mureș este menționată în considerentele Deciziei nr. 2/2016, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Astfel, documentele primare sunt, de fapt, acele „documente verificabile, emise de angajator, din care să rezulte informații în legătură cu elementele esențiale ale raportului juridic de muncă – prestarea unei munci remunerate (carnet de muncă, contract de muncă, ordin de numire în funcție, state de plată ș.a.).”

Cum s-a ajuns la decizia de la Târgu Mureș

Decizia potrivit căreia munca „la negru” poate fi trecută la capitolul vechime a fost dată în urma unei chemări în judecată formulată de o persoană care a lucrat în cadrul C.A.P. (Cooperativa Agricolă de Producție) în perioada 1977-1979 și care a cerut reconstituirea vechimii sale în muncă aferentă acelor ani, pe baza documentelor justificative pe care pretindea, în cadrul cererii, să i le prezinte pârâta, documente care să ateste raporturile sale de muncă în acel interval de timp.

Cu toate că nu existau documente ce ar fi putut atesta că reclamantul ar fi lucrat în cadrul C.A.P.-urilor, ce au fost desființate după Revoluția din 1989, comisiile de lichidare ale acestora aveau obligația predării arhivelor referitoare la vechimea în muncă pentru membrii cooperatori către primăriile din raza de domiciliu a acestora, în vederea păstrării și emiterii documentelor care atestă timpul util la pensie pentru agricultori.

Potrivit deciziei CA Târgu Mureș, documentele de vechime din arhiva Primăriei de domiciliu sunt considerate dovezi ale vechimii în muncă, pentru o perioadă de dinainte de aprilie 2011, raport de muncă ce poate fi încadrat ca fiind „muncă la negru”.

Curtea de Apel Târgu Mureș „constată existența dreptului reclamantei la vechimea în muncă pentru activitatea desfășurată în cadrul C.A.P. Voivodeni în perioada ianuarie 1977-ianuarie 1979”. Decizia instanței este definitivă, însă forul superior căruia pârâta i se poate adresa este ICCJ, care ar putea, după caz, fie să mențină, fie să anuleze decizia în cauză.