SPECIAL

Mister în Ucraina. De ce se teme Putin

Dan Mlădinoiu 08.05.2022, 11:50
Mister în Ucraina. De ce se teme Putin

Nu este o noutate faptul că un război modern este de neconceput fără arma cea mai redutabilă, aviația. Suportul trupelor terestre vine din aer. Deschide căi de înaintare și acoperă forțele de infanterie. În războiul din Ucraina, Putin își ține la cutie atât de mult lăudatele sale aparate de zbor. Ce îl reține să-și asmută flota văzduhului asupra militarilor ucraineni care își apără țara? Un răspuns poate fi acela că a încercat, dar eșecul a fost dezastruos. Numărul aeronavelor doborâte (avioane plus elicoptere) depășește numărul de 400. Un total sumbru, dacă se ia în calcul prețul exorbitant al acestora. Și totuși…

Ce cred analiștii

Analiştii cred că armata rusă are reale probleme tehnice, iar generalilor le este frică de riposte antiaeriană ucraineană. O altă variant este aceea care susține  că există o tăcută revoltă a piloţilor. Din a doua săptămână de luptă, misiunile ofensive de pe linia frontului au scăzut remarcabil. Distrugătoarele de tancuri și sisteme defensive, cum ar fi, de pildă, Sukhoi 25 au fost rar văzute acolo, pentru ca în curând păreau să fi dispărut complet.

Militari de prim rang din întreaga lume se întreabă cum este posibil ca forța aeriană rusă, a doua ca mărime din lume, să se fi evaporat. Le este frică rușilor pentru avioanele lor? De ce nu este năpustită o ploaie de bombe și rachete asupra sistemelor de apărare din Kiev, Odesa, Harkov și alte orașe din țara invadată? Ce îi împiedică să prăbușească din înaltul cerului întreaga infrastructură și să treacă eroismul Ucrainei prin foc?

Privind neutru, situația este cel puțin ciudată. Pe de o parte, sunt 4.000 de avioane, inclusiv sute de aparate de luptă avansate tehnologic și mii de drone, armament precis, de ultimă generație. De cealaltă parte este reținerea care îi împiedică pe ruși să-și folosească această putere.

Mister in Ucraina. De ce se teme Putin
Vladimir Putin

Suportul tehnic

După o estimare a specialiștilor, încărcătura de luptă ucraineană de la sol a spulberat avioanele lui Putin. Banca de date a țintelor ucrainene s-a actualizat foarte repede, odată cu pătrunderea armatei cotropitoare pe teritoriul ucrainean. Loviturile au fost foarte precise, astfel încât pur și simplu mecanicii ruși nu au putut ține pasul. S-au văzut depășiți în munca lor de rearații.

Acest lucru a creat o situație în care piesele de schimb au devenit insuficiente, avioanele au defecțiuni care nu pot fi reparate peste noapte și, evident, au rămas tot mai puțin disponibile.

O altă ipoteză

O cu totul altă evaluare, deosebit de credibilă, aduce în prim plan sistemele antiaeriene ucrainene. Modul de operare flexibil și creativ al bateriilor S300 cu rază lungă de acțiune a permis să lovească și să fie permanent o amenințare pentru aeronavele rusești. Ucrainenii nici măcar nu au nevoie să lanseze rachete, este suficient ca radarul să fie activat și să înceapă a urmări o formațiune Sukhoi 34.  Misiunea acesteia este ca și pecetluită. Căutarea de către ruși a mijloacelor de detecție aeriană este o operațiune sortită eșecului, nemaivorbind de timpul inutil irosit.

În plus, lansatoarele mobile de rachete cu rază scurtă de acțiune ale ucrainenilor cutreieră zonele,schimbându-și locația și lovind cu succes elicoptere și avioane. Experții militari sunt convinși că Forțele Aeriene Ruse nu au reușit să stabilească superioritatea aeriană absolută. Ele pur și simplu se tem să nu piardă tot mai multe aeronave de luptă.

Alte cauze

Există un alt element evaluative. Strategii sunt de părere că Rusia are mai puține arme inteligente decât ar avea nevoie. Catalogul de rachete și bombe este mare și bogat, însă depozitele de subansamble nu au suficiente piese. Și astfel se creează o situație în care după un tăvălug de misiuni la începutul războiului Rusia se apropie de o linie roșie. Forțele sale aeriene  pot desfășura în continuare misiuni de atac, dar cu un armament mai puțin precis și cu rază de acțiune mult mai scurtă. Fapt ce necesită utilizarea mai multor avioane, care vor deveni ținte importante pentru sistemele de apărare și, implicit, expunerea la un risc sporit de a fi doborâte.

Mister in Ucraina. De ce se teme Putin
Imagini din razboiul din Ucraina. Foto: Twitter

Particularitatea rusă

Atunci când o țară s-a bucurat de statutul de superputere mulți ani, premisa era că acest lucru ar necesita războaie împotriva altor superputeri – cu ranguri logistice uriașe, concentrații mari de forțe și alte operațiuni de luptă în masă pe o zonă largă. Dacă te confrunți cu o armată mare, în mod inerent lent și greu, este mai puțină nevoie de improvizație și mișcare creativă în modul specific de luptă. Creativitatea trebuie să vină de sus, de la nivelul comandantului armatei. În acest caz, cu cât operațiunile sunt mai structurate și cu cât comanda este mai rigidă, cu atât le va fi mai ușor forțelor mari să le execute cu precizie și imediat.

Astfel, strategia aeriană a Rusiei, misiunile care rezultă din aceasta, metodele de executare a acestora și avioanele în sine sunt dispuse pe două mari categorii: aviația de front și aviația de adâncime.

Operațiunile din prima linie atacă forțele mobile inamice, cartierele generale, sistemele de apărare și asistența directă a unităților inamice. Ideea este de a împiedica adversarul să acumuleze active și să-i devină vulnerabile pozițiile înaintea unui atac rus. Operațiunile profunde atacă baze și sedii centrale departe de linii, facilități de detectare, aeroporturi, sisteme de comunicații, poduri și infrastructură energetică. Ideea este de a perturba capacitatea inamicului de a-și controla forțele de pe front și de a le distruge puterea de mișcare, indiferent dacă se află pe scena ofensivă sau cea defensivă.

Pentru aceasta, sunt activate bombardiere cu rază lungă de acțiune, cum ar fi uriașul Tupolev 160, care poate, de exemplu, să neutralizeze un port în timpul unui atac cu douăzeci de rachete de croazieră sau să elimine bazele de întreținere și depozitele de arme într-un singur raid. Însă, războiul din Ucraina nu funcționează conform clasicei doctrinei ruse a războiului. În loc să lanseze atacuri blindate sau să treacă pe un foc continuu de artilerie, ucrainenii au trimis forțe foarte mici și deosebit de mobile, bazându-se pe lovituri de precizie asupra tancurilor, transportoarelor blindate etc.

Ucrainenii, inteligent, au recurs la o apărare complet adaptată, cu rapide schimbări de poziție

Frontul în sine este, de asemenea, mobil. Forțele ruse au pătruns adânc în Ucraina, dar nu au nicio cucerire reală și de amploare a vreunui teritoriu, o „superioritate la sol”, dacă vreți. Și așa se întâmplă că aeronavele concepute inițial pentru a opera pe un teren de luptă considerat facil sunt nevoite să meargă mult mai departe. Acolo au mai puțin combustibil, timp de funcționare limitat și eficiență zero. Ucrainenii au fost destul de înțelepți să abandoneze bazele mari și să implementeze sisteme de întreținere, reparații și comunicații în teren. Deși acest lucru a diminuat oarecum eficiența de fond a războiului, a eliminat complet avantajele de profunzime ale aviației ruse. Da, de când a început războiul, rușii au lansat peste 1.000 de rachete de croazieră – dar acesta este un armament foarte scump, iar economia rusă este în cădere liberă.

Istoria a arătat că o apărare flexibilă poate învinge un atac dur atunci când există diferențe mari de forțe între părți. De exemplu, în 1939, URSS a invadat Finlanda, bazându-se pe armata sa puternică și pe o doctrină de luptă care nu corespundea teritoriului, inamicului și realității în sine. Sovieticii au cucerit în cele din urmă Finlanda, dar nu înainte de a pierde 100.000 de soldați. Și acesta este cel mai important motiv pentru care actualmente Forțele Aeriene Ruse nu au trimis în operații militare un număr imens de avioane: frontul nu este unul obișnuit, adâncimea nu este cea dorită și nu există nicio logică în acțiunile de atac în masă. Generalii lui Putin nu au prezis că asta avea să se întâmple-iar motivul pentru care atât de multe avioane și unități au fost repartizate războiului din Ucraina s-a numit  teama de o situație în care NATO ar intra în luptă. (sursa:nbcnews.com)

Urmăriți Impact.ro și pe