Minunile din Marea Neagră. Ce bogății se află în adâncurile ei, puțini cunosc secretul

Andreea Bisinicu / 20.01.2021, 11:15

Ce bogății se află în adâncurile Mării Negre. Minunile din vechiul Pont Euxin. Puțini sunt cei care cunosc secretul care se află în adâncurile Mării Negre. Pe lângă relieful superb și apa cristalină, Marea Neagră ascunde mai mult decât îți poți imagina: de la specii de faună pe cale de dispariție la hidrogenul sulfurat și pădurile descoperite la zeci și sute de metri adâncime, o teorie a conspirației spune că și Imperiul Atlantidei ar fi fost scufundat pe teritoriul țării noastre.

Ce bogății se află în adâncurile Mării Negre

Cu o suprafață impresionantă de 423.488 km², Marea Neagră este situată în spațiul pontic, înconjurată de țări precum România, Ucraina, Rusia, Bulgaria, Turcia și Georgia. Foarte mulți oameni nu știu asta, dar acest bazin geomorfologic ascunde o serie de aspecte unice în lume, de la stratificare între apele de suprafață oxigenate și cele adânci anoxice, limane la guri fluviale la ape salmastre și floră și faună diversă în apele adânci, Marea Neagră posedă unul dintre cele mai populare și vizitate litoraluri din lume.

Dar ce bogății se ascund în apele adânci ale Mării Negre? Misterul Pontului Euxin i-a fascinat pe oameni, încă din vremurile antice. Acesta nu ascunde doar cetăți și civilizații antice acoperite cu apă. Iată care sunt cele mai frumoase bogății care se găsesc în Marea Neagră.

Harta Marii Negre si a teritoriilor care o inconjoara
Harta Marii Negre si a teritoriilor care o inconjoara

Hidrogen în adâncurile mării

Te-ai întrebat vreodată de ce se numește Marea Neagră? Știm, nu ar fi primul caz. Pe glob sunt diverse acumulări de apă care au primit nume cromatice, precum Marea Roșie, Marea Albă sau Marea Galbenă. De ce Pontul Euxin a primit denumirea de Marea Neagră? Ei bine, misterul ăsta este pe cale de a fi deslușit.

Marea Neagră a avut foarte multe nume. Cimerienii au denumit marea noastră Axania, care se traducea prin „albastru închis”. Apoi, mai târziu, în secolul al VIII-lea î. Hr. odată ce a avut loc colonizarea grecească a țărmurilor Mării Negre, aceasta a primit numele de Pontul Euxin, care se traduce prin „marea primitoare”.

Numele de Marea Neagră vine de la turci. Odată cu extinderea lor spre nord, cei din Imperiul Otoman asociau nordul cu întunericul și au numit bazinul hidromorfologic din nordul ținutului lor Kara Deniz, care înseamnă „marea neagră”. O altă explicație pentru denumirea Mării Negre este hidrogenul care se află în adâncurile apelor. După câteva sute de metri de adâncime, apa este înlocuită cu un strat dens de hidrogen, iar orice obiect scufundat în apele mării la mai bine de 150 de metri devine negru, din cauza hidrogenului sulfurat. Cum a ajuns sulfura de hidrogen pe fundul Mării Negre este un mister pe care nimeni nu l-a deslușit încă.

Ecosistemul Marii Negre e format din sute de specii de flora si fauna aflate pe cale de disparitie
Ecosistemul Marii Negre e format din sute de specii de flora si fauna aflate pe cale de disparitie

Fauna, relieful subacvatic și civilizațiile străvechi scufundate

Din punct de vedere al reliefului din apele Mării Negre, specialiștii spun că Pontul Euxin este, mai degrabă, un lac imens format peste o carieră antică. Amatori ai teoriilor conspirațiilor susțin că, în vremurile antice, o civilizație demult dispărută extrăgea, din cariera care se afla pe locul Mării Negre, cantități uriașe de minerale.

Fauna din Marea Neagră este una destul de impresionantă. În apele Axaniei găsim peste 160 de specii de plante și animale marine, care sunt pe cale de dispariție, printre care numim foca de Kaliakra, marsuinul, crabul de piatră sau rândunica de mare.

De asemenea, în una dintre expedițiile cercetătorului american Robert Ballard, cel care a descoperit epava Titanicului din Oceanul Atlantic, s-au descoperit specii antice de scoici pe fundul Mării Negre, care datează de mai bine de 7.500 de ani. Conform celor mai mari cercetători ale lumii, adâncurile Mării Negre adăpostesc ruinele cetăților străvechi din spațiul carpato-danubiano-pontic: Tomis, Callatis, Argamum și Histria, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României de astăzi.

Un cercetator american a emis o ipoteza conform careia maretul imperiu al Atlantidei ar fi fost scufundat pe teritoriul actual al Pontului Euxin
Un cercetator american a emis o ipoteza conform careia maretul imperiu al Atlantidei ar fi fost scufundat pe teritoriul actual al Pontului Euxin

Atlantida, scufundată în adâncurile Mării Negre?

Unul dintre cele mai mari mistere ale lumii va rămâne, cu siguranță, dispariția măreței Atlantida. Cercetătorul Michael Robinson, profesor la Universitatea din Ohio, este specializat în studierea marilor inundații care au acoperit Pământul din vremuri antice și până astăzi. Acesta susține că, pe lângă Insula Șerpilor, echipa sa a găsit construcții ciclopice bizare și piramide neobișnuite pentru secolul în care trăim.

Cercetările profesorului Robinson se desfășoară de-a lungul bazinelor râurilor românești despre care spune că sunt rămășițele unui fluviu interminabil, care străbătea întregul continent euroasiatic, sau a unui lac imens care acoperea România de astăzi, care a dispărut acum zeci de mii de ani.

Cea mai îndrăzneață teorie a lui Michael Robinson ar fi că pe locul țării noastre ar fi fost mărețul imperiul al Atlantidei, care a dispărut sub ape acum 9.500 de ani și că cetățile descoperite în Munții Carpați ar fi rămășițele civilizației străveche, scufundată după o încercare eșuată de a cuceri Grecia.

Cateva dintre ruinele cetatii Histria, cel mai vechi oras de pe teritoriul Romaniei de astazi
Cateva dintre ruinele cetatii Histria, cel mai vechi oras de pe teritoriul Romaniei de astazi

Pădurea îngropată sub ape

Probabil nu mulți știu asta, dar în anii 80, când românii au început construirea canalului Dunăre-București, pentru proiectul de canalizare a râului Argeș, excavatorii au descoperit, la 5-6 metri adâncime, resturi vegetale. Odată chemată echipa de arheologi, aceștia au săpat până la 20 de metri adâncime și au dat peste urmele unei păduri preistorice. Lemnul copacilor fusese prezervat aproape intact de nisipul care acoperise pădurea.

Specialiștii de la București au descoperit soiuri de foioase precum fag, gorun, stejar și tei din pădurea care data de acum mai bine de 12.000 de ani. Cum a ajuns această pădure fantastică să fie acoperită de ape? Deși se știe faptul că teritoriul României de astăzi a fost acoperit în întregime de ape, cu milioane de ani în urmă, cercetătorul Robert Ballard susține că există posibilitatea ca Potopul lui Noe din Biblie să fi avut loc pe teritoriul țării noastre de astăzi.

Ipoteza lui spune că, din cauza topirii ghețarilor de la sfârșitul Erei Glaciare, nivelul Mării Mediterane a crescut enorm și ar fi acoperit peticul de uscat care separă, astăzi, Mediterana de Marea Neagră.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI