Legătura dintre potopul lui Noe și un mit babilonian te ajută să vezi Biblia cu alți ochi

Potopul biblic al lui Noe este binecunoscut majorității oamenilor, el regăsindu-se în Cartea Facerii din Vechiul Testament. Dar povestea ebraică a unui potop apocaliptic nu este nici pe departe singura legendă de acest fel despre o asemenea catastrofă trimisă de un zeu pentru a distruge civilizația.

Legătura dintre potopul lui Noe și un mit babilonian

Potopul descris în Biblie, în urma căruia civilizația umană a fost distrusă, dar Noe a primit de la Dumnezeu misiunea de a se salva, împreună cu familia sa și exemplare din toată fauna existentă, nu a fost dovedit științific până acum, în ciuda unor încercări de descoperire a epavei Arcei sale, undeva, pe Muntele Ararat, situat în Turcia de azi.

Interpreții Bibliei consideră că evenimentul ar fi avut loc în jurul anului 3.300 î.Hr., dar alți oameni de știință consideră că acesta s-ar fi petrecut acum 7.000 – 7.500 de ani.

Oricum ar fi, conform miturilor de început despre un potop catastrofal, zeul babilionian al apelor, Ea, a trimis o ploaie uriașă care a șters umanitatea de pe fața Pământului, cu excepția lui Uta–napishti (cunoscut și ca Utnapishtim în Babilon, dar și ca Ziusudra în sursele sumeriene) împreună cu familia sa, pe o arcă plină cu animale.

Vă sună cunoscut? Povestea babiloniană – gravată pe tăblițele de lut vechi de 3.000 de ani ce relatează Epopeea lui Ghilgameș, cea mai veche scriere literară păstrată a umanității – se crede că ar fi inspirat versiunea biblică despre potop, scrie iflscience.com.

Impact.ro

Unica IMAGINE care a scăpat pe net cu Carmen Iohannis în costum de baie! Toți...

Impact.ro

FEMEIA cu care s-a iubit Florin Piersic în ultimii ani. A ținut-o ascunsă, dar pozele...

Te ajută să vezi Biblia cu alți ochi

Dar unde diferă cele două versiuni este în modul în care Arca a fost încărcată, spune Dr. Martin Worthington de la Universitatea din Cambridge, în cartea sa, „Ea’s Duplicity in the Gilgamesh Flood” („Duplicitatea lui Ea în Potopul lui Ghilgameș”).

Dr. Worthington, specializat în literatura, gramatica și medicina din Babilon, Asiria și Sumer, a analizat cele nouă rânduri de pe tăblițele de lut ale epopeii ce conțin mesajele zeului Ea și a ajuns la concluzia că oamenii au fost păcăliți să construiască arca de către acest zeu.

„Ea a păcălit oamenii, împrăștiind știri false. El îi spune babilonianului Noe, cunoscut ca Uta–napishti, să promită poporului său că din ceruri va ploua cu mâncare, dacă îl vor ajuta să construiască arca”, a explicat Worthington în 2019, când a fost publicată cartea.

„Ceea ce mulți nu realizează este că mesajul de nouă rânduri al lui Ea nu este decât o șmecherie a acestuia: este o secvență de sunete ce poate fi înțeleasă în moduri total diferite. E ca în engleză cu „ice cream” și „I scream””.

„În timp ce în mesajul lui Ea se promite un potop de hrană, înțelesul său ascuns avertizează despre potop”, a continuat omul de știință. „Odată ce arca este construită, Uta–napishti și familia lui se urcă la bord împreună cu o menajerie de animale. Toți ceilalți se îneacă. De fapt, cu acest episod, datând încă din timpuri mitologice, manipularea informației și a limbajului a început. Probabil că este cel mai vechi exemplu de fake news”, a mai spus Worthington.

Primul fake news din istoria lumii

„Cheia” manipulării la care se referă savantul se află în două rânduri, ce pot fi traduse, interpretate în moduri radical diferite: „ina šēr(-)kukkī” and „ina lilâti ušaznanakkunūši šamūt kibāt”.

În varianta pozitivă, conform traducerii lui Worthington, zeul îi spune lui Uta–napishti să le zică oamenilor că „în zori vor fi kukku-cakes (prăjituri specifice timpului), iar seara va cădea din cer o ploaie de grâu”. În același timp există câteva variante de interpretare negativă a acelorași rânduri.

„Prin mijlocirea incantațiilor și a demonilor vântului, un potop se va revărsa peste voi cu o ploaie deasă ca boabele de grâu”, iar „în zori, va ploua peste voi cu întuneric, apoi, în lumina apusului va ploua cu stropi mari cât boabele de grâu”, este același pasaj, în varianta negativă, conform traducerii lui Worthington.

În esență, oamenii din acest mit par să privească, aproape literal, un scenariu ca „un tort al morții” când au înțeles mesajul în sensul se potop de bunăstare. În legendă, ei îl ajută pe Uta–napishti să construiască arca, apoi, imediat, sunt înecați în potopul de apă, nu de prăjituri și grâu, declanșat de zeu.

Dincolo de similaritățile evidente ale celor două povestiri despre potop, zeul din Epopeea lui Ghilgameș are motivații diferite față de Dumnezeul biblic.

„Zeii babilonieni supraviețuiau doar pentru că oamenii îi hrănesc. Dacă omenirea era ștearsă de pe fața Pământului, zeii ar fi suferit de foame. Ea manipulează limbajul și convinge oamenii să îi facă voia, pentru că servea propriilor interese. Paralelele cu modernitatea sunt nenumărate”, a mai spus Worthington.