VIDEO

Klaus Iohannis, declarații de la Cotroceni. „Nu avem în plan să intrăm într-un procedeu de austeritate”

Andrei Dumitrescu, Ana Anitoiu 05.07.2022, 20:21
Klaus Iohannis, declarații de la Cotroceni. „Nu avem în plan să intrăm într-un procedeu de austeritate”

Președintele Klaus Iohannis a susținut, marți, prima conferință de presă de la Palatul Cotroceni din acest an, în cadrul căreia a declarat că nu este luată în considerare intrarea într-un procedeu de austeritate. Șeful statului a vorbit despre actuala situație economică din țară, dar și despre teme precum creșterea numărului de cazuri noi de Covid-19, reforma în educație și ajutorul acordat Ucrainei.

Ce a declarat Klaus Iohannis

Despre criza economică

  • Nu avem în plan să intrăm într-un procedeu de austeritate. Am avut criza economică din 2009-2010-2011. S-au încercat măsuri de austeritate. Rezultatul n-a fost bun. Nu intenționez să accept un nou experiment de acest tip în România.
  • Guvernul a reușit să vină cu pachete de sprijin pentru a ajuta populația să treacă mai ușor de șocul creșterii prețurilor. Acestea vor continua. Vom avea în continuare investiții semnificative în infrastructură și pachete de sprijin acolo unde este nevoie.
  • Se vorbește despre o criză a alimentelor care nu ne afectează direct, dar dacă prețurile la nivel global cresc, rezultatul va fi același și la noi. Este important să ne pregătim pentru aceste vremuri care vor fi în continuare complicate.

Despre libertatea presei și legile serviciilor secrete

  • Libertatea presei, independența justiției sunt elemente de bază într-o democrație. Eu cred în ele, m-am implicat pentru ele și cred că am reușit să ajungem să spunem că presa este liberă și valorile în care credem sunt respectate. Una dintre aceste valori este independența justiției. Principiul separației în stat este funcțional.
  • (Despre legile serviciilor secrete, n.r.) Cert este că s-a început pe niște draft-uri care au fost elaborate de specialiști în domeniu. Ele nici măcar n-au intrat în circuitul legislativ. De mine nu o să treacă nicio lege ce conține prevederi care nu respectă principiile de bază după care vrem să funcționăm.

Despre cota unică și taxa de solidaritate

  • Sunt pentru păstrarea cotei unice. Este o opinie pe care am respectat-o în repetate rânduri, pentru că au mai fost încercări. Taxa de solidaritate nu mi se pare corectă c principiu, iar cota unică nu este neapărat cel mai bun mod de a impozita, dar pentru un sistem care nu este digitalizat, are certe avantaje practice. Până când nu există o digitalizare funcțională, nu cred că se poate introduce în România altfel de cotă.
  • Dacă se fac modificări prea rapide la Codul fiscal, care nu sunt bine pregătite, rezultatul nu este deloc bun.
  • Cred că este nevoie de o revizuire a Constituției în sensul modernizării. Trebuie să fim realiști, revizuirea este un proces politic amplu, care în final ajunge în fața poporului, prin referendum. Aceste proceduri sunt greu de pus în practică. Da, cred că este nevoie de modernizarea Constituției și nu cred că este posibil politic până în 2024.

Despre vizele SUA

  • (Despre dreptul la avort, n.r.) Dacă această temă a devenit o complicație politică în SUA nu înseamnă că trebuie să facem și noi o complicație din ea.
  • În ce privește chestiunea Schengen am avut o activitate foarte intensă. Încercăm să revigorăm discuția în plan european, există unele semne pozitive. Fiți asigurați că ne preocupă. În privința vizelor pentru SUA, nu cred că este o problemă care-i preocupă pe foarte mulți români. Din păcate, regulile pentru viza waiver sunt destul de stricte și momentan România nu le îndeplinește. Se caută o nouă abordare prin care se poate reduce rata de refuz. Nu cred că într-un viitor foarte apropiat ne așteptăm la o soluție pe această temă.

Despre o eventuală raționalizare, taxe și impozite

  • Dacă se întâmplă o catastrofă, este bine să fii pregătit pentru ea, dar nu lucrăm în acel scenariu (al raționalizării, n.r.). (Despre taxe și impozite, n.r.) Se impune o modernizare a întregului cadru, la asta se lucrează, acestea vor fi prezentate de Guvern, eu i-am rugat să le analizeze foarte bine, să nu apară o nouă povară pentru oamenii de rând sau o inhibiție pentru mediul de afaceri, ci să ducă la o mai bună colectare a banilor pentru bugetul de stat. În sensul că se reduce evaziunea fiscală. Nu se discută despre niciun impozit și nicio taxă pentru oamenii de rând, ci despre situații unde au fost reglementări care vin să elimine anumite portițe din Codul fiscal.
  • Eu cred că românii au încredere în democrație și știu foarte bine să facă deosebirea între un politican de bună-credință și unul care a ajuns acolo mai degrabă pentru a se afirma ca și personalitate. Democrația nu rezolvă toate problemele fiecărui individ în parte. Eu cred cp ne putem implica fiecare pentru a face democrația mai funcțională și să alegem politicieni mai performanți. Pentru omul de rând, intervenția în democrație se întâmplă la alegeri. Absenteismul nu fac decât să înrăutățească considerabil lucrurile, pentru că deschid larg ușile pentru populism, care vine cu răspunsuri aparent facile la probleme complicate, dar când este să rezolve ceva se vede că ele nu sunt aplicate. Democrația cere implicare și vot – atunci funcționează.
  • Insatisfacția pe care o simțim vine din criza generată de Covid-19, de război și de cele ce au izvorât de acolo – energetică, inflația și așa mai departe. Toată lumea și noi ne simțim mai nesiguri în acest mediu foarte volatil.

Despre creșterea numărului de noi cazuri de Covid-19

  • Este supărător să vedem că iarăși crește un val de infectări. Se pare totuși că în această etapă, pentru aceste forme de virus, vaccinul existent nu are efectul pe care l-am sperat. Pe de altă parte, cel puțin statisticile spun că nu se produc forme mai grave decât până acum. Am discutat cu ministrul Sănătății care gestionează întreaga paletă de măsuri. Mi-a spus că nu se gândește la măsuri restrictive, ci la recomandări în acest domeniu. Eu sper să aibă dreptate și să rămânem la atât. O grijă față de propria persoană și de apropiați este de bun augur în această perioadă.
  • Suntem în război, nu suntem într-o situație pe care o povestim în liniște. Războiul se desfășoară lângă noi. Este important să nu dai adversarului informații vitale. Noi declarăm public că ajutăm Ucraina. Asta este abordarea noastră și credem că așa este mai bine pentru noi și pentru Ucraina ca să-i ajutăm (referitor la faptul că nu s-a comunicat în detaliu despre armamentul livrat vecinilor atacați de Rusia, n.r.).
  • Este o coaliție ce după părerea mea a fost destul de greu acceptată, dar echipa s-a sudat și Guvernul lucrează bine. Acum, după câteva luni, pot să spun că și-au făcut treaba bine, s-au implicat și au rezolvat multe probleme. Evident că multe probleme sunt încă de rezolvat, dar semnele sunt bune.

Despre „România educată”

  • România educată este un proiect în pregătire. Se lucrează la reformă. Mi-aș fi dorit să ajungem mai repede să implementăm, dar programul abia acum este în faza în care se lucrează pe pachetul de legi. Rezultatele se vor putea vedea după ce trece un ciclu cu legile noi. Eu sunt destul de convins că vom avea noua legislație în acest an. Va putea fi implementată cel mai devreme începând cu următorul an școlar.
  • Pregătirea pentru acest proiect a fost dificilă, mai degrabă din motive politice. Setul de legi probabil va fi aprobat în acest an și cel mai devreme în anul școlar 2023-2024 va începe efectiv implementarea proiectului România educată, care sunt convins că va aduce rezolvări pentru multe probleme.

Despre ajutorul pentru reconstrucția Ucrainei

  • În primul rând trebuie să spună Ucraina ce dorește și la ce se așteaptă. Foarte recent a avut loc o conferință unde România și-a exprimat din nou disponibilitatea. În viitor se va contura un proiect de reconstrucție, la care dorim să participăm atât cât poate statul, dar cred că sunt și foarte mulți antreprenori care doresc să participe. Sunt convins că este un interes al întregii Uniuni Europene.

Despre prețurile benzinei și motorinei și creșterea inflației

  • Guvernul face atât cât este posibil în condițiile date. Acum atât a fost posibil, să stabilizeze prețul și să-l coboare cu 50 de bani. Prețul benzinei și al motorinei nu se stabilește direct după cel al barilului de petrol. Benzina și motorina s-au scumpit peste tot. Guvernul este în continuare foarte preocupat de aceste măsuri, însă acum bugetul statului nu poate suporta toate scumpirile pentru toată lumea. Cred că lumea se așteaptă ca acești bani să fie cheltuiți cu chibzuință. (Nu pot fi cheltuiți toți banii pentru benzină și motorină, n.r.) Investițiile, salariile, școala și așa mai departe sunt necesare.
  • Noi credem că România nu va avea probleme cu alimentele, dar asta nu înseamnă că nu vom avea efecte ale crizei alimentare. Prețurile angro au crescut la nivel global cu aproape 20%. Guvernul se va implica atunci când va fi cazul. Seceta, canicula, furtuna ne arată că schimbările climatice se întâmplă și la noi, de aceea România se numără printre statele care vor să lupte împotriva lor. Este nevoie de un efort global și până atunci lucrurile trebuie gestionate și în zona micro. Acolo unde există puțină apă potabilă, ea trebuie economisită. Nu există altă soluție.
  • Măsurile de scădere a inflației în perioadă de criză economică sunt extrem de complicate. Cele care stopează inflația duc la austeritate, ce inhibă economia – acest lucru nu este de dorit. Cred că măsurile sunt multiple și în ansamblu, specialiștii pe car i-am consultat în Consiliul European ne spun că probabil va mai crește inflația până la finalul acestui an, în cursul anului viitor se va stabiliza, după care de anul următor se va reduce. Se crede că acest trend va avea loc și în plan global. Măsurile sunt combinate de pachete de sprijin economic, investiții și toate înglobate într-o politică europeană – acestea ne vor duce la o stabilizare.
  • Dacă profesorii sunt prima categorie care trebuie verificată de ANAF, am oarece întrebări, însă nu se pot admite excepții. Cine realizează un venit trebuie să plătească un impozit corespunzător.

Proiectul de modificare a Codului Fiscal

Anunțul a fost făcut de Administrația prezidențială, iar acesta vine după propunerea de modificare a Codului Fiscal, inițiată de Ministerul Finanțelor.

Luni seară, ministerul Finanțelor a făcut public proiectul de modificare a Codului Fiscal. Proiectul care aduce cele mai mari schimbări fiscale din ultimii ani are printre măsuri:

  • creșterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%;
  • majorarea TVA la la restaurante, servicii de catering și hoteluri de la 5% la 9%;
  • creșterea accizelor la tutun și alcool;
  • majorarea TVA de la 9% la 19% pentru băuturi cu conținut ridicat de zahăr;
  • majorarea impozitelor pe clădiri și terenuri;
  • majorarea impozitelor pe veniturile din jocuri de noroc;
  • reducera beneficiilor extrasalariale la 33% din salariu;
  • schimbări în scutirile de impozit pentru profitul reinvestit;
  • taxe mai mari pentru profesiile liberale și activitățile independente;
  • la microîntreprinderi – scăderea plafonului la 500.000 de euro și restricționarea unor activități.

Potrivit proiectului, măsurile ar urma să aducă venituri suplimentare de 2,2 miliarde de lei până la finalul lui 2022 și 13,4 miliarde de lei în 2023.

Finlanda și Suedia, undă verde pentru aderarea la NATO

Marți, cei 30 de aliați NATO au semnat protocolul de aderare a Finlandei și Suediei. Cele două state se vor adera alianței, după ce parlamentele membre vor ratifica decizia, secretarul general al NATO, Jen Stoltenberg, spunând că „acesta este cu adevărat un moment istoric”.

Protocolul înseamnă că Helsinki și Stockholm pot participa la reuniunile NATO și au un acces mai mare la informații, dar nu vor fi protejate de clauza de apărare a NATO, conform căreia un atac asupra unui aliat este un atac împotriva tuturor, până la ratificare. Acest lucru este posibil să dureze până la un an.

„Acesta este cu adevărat un moment istoric”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, alături de miniștrii de externe din cele două țări. „Cu 32 de națiuni în jurul mesei, vom fi și mai puternici”.

Urmăriți Impact.ro și pe