Ioan Stanomir: „Imperialismul Rusiei se confruntă cu un Occident care, în pofida faţadei retorice, nu este pregătit cu adevărat să reacţioneze decisiv”

Gabriela del Pupo 22.02.2022, 16:39
Ioan Stanomir: „Imperialismul Rusiei se confruntă cu un Occident care, în pofida faţadei retorice, nu este pregătit cu adevărat să reacţioneze decisiv”

Ioan Stanomir, profesor de Drept Constituțional la SNPA, face o analiză a intențiilor reale din spatele acțiunilor Federației Ruse și motivația care poate fi regăsită în trecutul istoric de expansiune a fostului imperiu. Politologul amintește și de lipsa de încredere pe care o prezintă Rusia în respectarea suveranității statelor vecine, așa cum s-a demonstrat de-a lungul timpului.

Reacția occidentului, mult prea indecisă

Analiza lui Ioan Stanomir punctează, asemeni altor reproșuri care s-au adus în spațiul public țărilor occidentale, lipsa de fermitate pe care țările occidentale, în special cele dependente energetic, au demonstrat-o față de Federația Rusă. Textul a fost publicat pe contributors.ro.

Alocuţiunea de aseară a lui Vladimir Putin a rezumat, dincolo de delirul demagogic, liniile centrale ale politicii Federaţiei Ruse în raport de Ucraina. Vladimir Putin a a tăgăduit dreptul la existenţă al unei naţiuni: ca şi pentru autocraţii din dinastia Romanov, Ucraina nu este decât prelungirea destinului istoric al Rusiei.

Expansionismul rusesc se eliberează, odată cu retorica lui Vladimir Putin, de travestiul internaţionalismului leninist. El se înfăţişează naţiunilor vecine Rusiei astfel cum s-a manifestat, în veacurile din urmă: brutal, agresiv, ipocrit. Nimeni şi nimic nu se poate opune măreţiei drumului său . Vocaţia statului rus însuşi este aceea de a duce cât mai departe această flamură sacră.

Decizia de recunoaştere a independenţei regiunilor separatiste de pe teritoriul Ucrainei traduce intenţia Rusiei de a slăbi, fatal, statalitatea vecinului său. Deja controlate de marionete ale Rusiei, teritoriile vizate de Putin vor fi incorporate, cel mai probabil, în Federaţia Rusă. Precedentul anexării peninsulei Crimeea este unul deja familiar.

Imperialismul Rusiei se confruntă cu un Occident care, în pofida faţadei retorice, nu este pregătit cu adevărat să reacţioneze decisiv. Complicităţile şi solidarităţile subterane ţesute de diplomaţia energetică sunt cu mult prea profunde spre a a fi ameninţate de această nouă criză. Germania şi Ungaria ilustrează, în maniere diferite, această politică de acomodare amicală cu regimul de la Moscova.” scrie Ioan Stanomir.

Țările pe care ar urma să le atace Vladimir Putin după Ucraina. Mărturia ministrului de externe al Marii Britanii

„Dreptul internaţional a încetat să mai existe ca instrument de menţinere a ordinii şi păcii intre naţiuni”

Prin nerespectarea tratatelor semnate de respectare a suvernaității statelor învecinate Rusia slăbește conceptele de drept internațional care garantează evitarea conflictelor militare și oferă alternativa negocierilor diplomatice în evitarea acestora.

Fără a risca o invazie ce ar antrena un cost uriaş de natură economică şi militară, Federaţia Rusă îşi urmează strategia ce are ca obiectiv central reducerea Ucrainei la statutul de stat eşuat. Prezenţa unor trupe de menţinere a păcii în regiunile separatiste nu ar fi decât imaginea, dramatică, a ingerinţei ruse: cinismul diplomatic este parte din tradiţia sovietică niciodată repudiată.

Dreptul internaţional a încetat să mai existe ca instrument de menţinere a ordinii şi păcii intre naţiuni, iată ceea ce ziua de ieri clarifică, dincolo de orice îndoială. Agresiunea împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei este un fapt cert şi imposibil de negat.

Spectacolul mediatic al războiului informațional lasă loc certitudinilor. Rusia inaugurează drumul ce duce spre dezmembrarea Ucrainei. Este acesta un drum care poate include nu doar reunirea cu regiunile separatiste, ci şi anexarea unor zone din sud, acolo unde litoralul Ucrainei se învecinează cu zona Crimeei.

Acesta nu este un război, în accepţiunea clasică a termenului, dar este un atac, direct şi brutal, împotriva unei naţiuni suverane. A accepta, cu luciditate, această realitate dramatică este punctul de plecare al viitorului nostru colectiv. Complicitatea cu Rusia este complicitatea cu un stat agresor.” mai scrie politologul.

Urmăriți Impact.ro și pe
Gabriela del Pupo
Pentru Gabriela del Pupo presa nu a fost prima alegere. Absolventă a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj, a lucrat mai bine de 10 ani în domeniul artelor spectacolului. Pasiunea pentru știri...