13:45
Războiul din Ucraina a blocat exporturile de cereale ale Ucrainei pe mare, întrerupând proviziile vitale pentru țările din Somalia până în Egipt. Pe lângă această situație, vremea caldă și seceta afectează recoltele de grâu în alte părți ale lumii, ceea ce a dus prețurile cerealelor la maxime aproape record. În acest context, multe țări iau în calcul să-și cultive terenurile. Dar cum a ajuns China să dețină teren agricol în Ucraina?
Invazia rusă din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial și crește prețurile la alimente, iar viitoarele întreruperi ale lanțului de aprovizionare vor aduce mai multe astfel de probleme. În această situație, multe state își dau seama că ar trebui să cultive mai multe alimente, dar au vândut o mare parte din cele mai bune pământuri ale lor Chinei, care le folosește pentru a-și hrăni propria populație.
În urmă cu câțiva ani, China a cumpărat aproape 10% din terenurile agricole ale Ucrainei și de aceea, tările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care vor să achiziționeze astfel de terenuri, așa cum procedează în cazul tehnologiei speciale, scrie Wall Street Journal.
„Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea producției alimentare a Ucrainei, precum și a alimentelor și a îngrășămintelor produse de Rusia, pe piețele mondiale”, declara secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în iunie, avertizând că lumea se confruntă cu mai multe cazuri foamete în acest an și va fi și mai rău în 2023.
Dar cerealele ucrainene și alte alimente nu vor putea intra prea curînd pe piața mondială, deoarece porturile Ucrainei sunt blocate de Rusia, iar Kievul este nevoit să exporte cereale pe calea ferată către Polonia și România, o variantă destul de costisitoare și complicată. Înainte de război, aproximativ 90% dintre cerealele Ucrainei erau exportate prin porturile sale de la Marea Neagră.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]În ultimii ani, cumpărătorii chinezi au cumpărat terenuri agricole din SUA și Franța până în Vietnam. În 2013, gigantul alimentar WH Group din Hong Kong a cumpărat Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din America, și peste 146.000 de acri de teren agricol din Missouri. În același an, Corpul de producție și construcții din Xinjiang a cumpărat 9% din terenurile agricole fertile ale Ucrainei, egal cu 5% din teritoriul total al țării, teren concesionat pe 50 de ani. În 2020, SUA au impus sancțiuni companiei chineze pentru încălcări ale drepturilor omului.
Între 2011 și 2020, China a cumpărat aproape șapte milioane de hectare de teren agricol în întreaga lume. Firmele din Marea Britanie au cumpărat aproape două milioane de hectare, în timp ce firmele din SUA și Japonia au cumpărat mai puțin de un milion de hectare.
China a fost criticată în ultimii ani pentru că a întins o „capcană a datoriilor” ţărilor cărora le-a oferit proiecte importante de infrastructură în cadrul strategiei sale „O centură. Un drum”. Este și cazul Muntenegrului, statul cu 600.000 de locuitori, care a împrumutat bani de la Beijing pentru a construi o autostradă de 130 km, care să lege portul Bar la Marea Adriatică de graniţa cu Serbia, prin tuneluri și viaducte.
Primii 41 de kilometri ai autostrăzii, cu 20 de poduri și 16 tuneluri peste munți, au dus la un cost record de 20 de milioane de euro pe kilometru, însă Muntenegru nu mai poate plăti. Guvernul de la Podgorița datorează Chinei mai mult de un miliard de dolari, iar în cazul în care nu va achita va trebui să cedeze Beijingului terenuri.
La fel s-a întâmplat și în în 2013, când Tadjikistanul a cedat o parte dintre teritoriile sale Chinei pentru a scăpa de datorii. Și Sri Lanka a avut datorii imense la China, de peste un miliard de dolari, după ce a început să implementeze mai multe proiecte ambiţioase. Pentru că nu a mai putut să plăteasă, în 2017 a fost nevoită să dea în concesie unei companii chineze un port din Hambantota, pentru 99 de ani.
