China este una dintre cele mai mari națiuni creditoare din lume, iar împrumuturile acordate se ridică la 170 de miliarde de dolari. Însă Beijingul este acuzat dur din cauza practicilor la care recurge atunci când oferă un împrumut țărilor mai sărace.
Țările cu venituri mici și medii s-au împrumutat la China pentru proiecte mari de infrastructură, cum ar fi drumuri, căi ferate și porturi, precum și pentru industria minieră și energetică, în cadrul Inițiativei Belt and Road a președintelui Xi Jinping.
China se confruntă cu critici dure din cauza practicilor sale de creditare a țările mai sărace, fiind acuzată pentru modul ales de rambursare a împrumuturilor, care îi face vulnerabili pe datornici la presiunile din partea Beijingului. China respinge, însă, acuzațiile și susține că Occidentul face aceste afirmații pentru a-i strica imaginea.
„Nu există nicio țară care să fi căzut într-o așa-numită „capcană a datoriilor” ca urmare a împrumuturilor din China”, spune Beijingul.
China este una dintre cele mai mari națiuni creditoare din lume, iar împrumuturile acordate țărilor cu venituri mici și medii s-au triplat în ultimul deceniu, ajungând la 170 de miliarde de dolari, la sfârșitul anului 2020. Dar este posibil ca cifrele să fie mult mai mari, deoarece jumătate din împrumuturile acordate țărilor în curs de dezvoltare nu sunt raportate în statisticile oficiale, potrivit AidData, un organism internațional de dezvoltare de la Universitatea William & Mary din SUA.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Tot AidData spune că există peste 40 de țări cu venituri mici și medii, care datorează Beijingului o sumă cu 10% mai mare decât PIB-ul lor, ca urmare a acestei „datorii ascunse”. Este cazul Republicii Djibouti, Laos, Zambia și Kârgâzstan, care au datorii echivalente cu cel puțin 20% din PIB-ul lor anual, relatează CNN.
Richard Moore, șeful serviciului de informații externe din Marea Britanie, MI6, a declarat că Beijingul folosește „capcane pentru datorii” pentru a câștiga putere asupra altor țări, care nu își pot plăti împrumuturile și sunt nevoite să cedeze controlul asupra activelor statului.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă Sri Lanka, care cu ani în urmă s-a angajat într-un proiect portuar de un miliard de dolari, în Hambantota, cu capital chinezesc, însă nu a fost dus la final. În schimb, datoria către China a crescut. În cele din urmă, în 2017, Sri Lanka a acordat Beijingului 70% din port, cu un contract de închiriere pe 99 de ani, în schimbul investițiilor suplimentare.
Există și alte țări ale lumii pentru care împrumuturile chinezești s-au dovedit, de asemenea, controversate. China nu publică înregistrări ale contractelor de împrumuturi, iar majoritatea conțin clauze de confindențialitate, susținând că este o practică obișnuită.
„Acordurile de confidențialitate sunt frecvente în împrumuturile comerciale internaționale”, spune profesorul Lee Jones de la Universitatea Queen Mary, din Londra.
Perioada de rambursare necesară pentru un împrumut oferit de China este în general mai scurtă, mai puțin de 10 ani, în comparație cu aproximativ 28 de ani pentru împrumuturile acordate de alți creditori țărilor în curs de dezvoltare.
Creditorii de stat chinezi cer de obicei debitorilor să mențină un sold minim de numerar într-un cont offshore la care creditorul are acces, prectică rar întâlnită în împrumuturile acordate de creditorii occidentali.
În prezent, există o inițiativă a națiunilor G20, de a oferi scutire de datorii țărilor mai sărace pentru a le ajuta să facă față impactului pandemiei. Banca Mondială spune că din mai 2020, un total de peste 10,3 miliarde de dolari au fost livrați pentru reducerea datoriilor.
